„AL DOILEA APEL PUBLIC LA RESPONSABILITATEA STATULUI ROMÂN
FAȚĂ DE SITUAȚIA ANSAMBLULUI BRÂNCUȘI DE LA TÂRGU JIU
În urmă cu patru luni, în baza consultărilor avute cu autorități locale, brâncușiologi, specialiști în conservarea și restaurarea operelor de artă, cadre didactice și ziariști, conducerea Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu a adresat celor mai importante autorități de la nivelul statului român un prim ”APEL PUBLIC LA RESPONSABILITATEA STATULUI ROMÂN FAȚĂ DE SITUAȚIA ANSAMBLULUI BRÂNCUȘI DE LA TÂRGU JIU”. Am subliniat starea fizică precară a capodoperelor Brâncuși Ene de la Târgu Jiu, nepunerea lor în valoare, riscul ca Ansamblul Brâncuși să sufere o nouă declasare la nivel mondial în cazul unei noi evaluări negative din partea ICOMOS, organism UNESCO, lipsa unei cooperări reale între organismele locale și centrale implicate în administrarea operelor și în susținerea candidaturii pentru accederea pe lista UNESCO, absența unei minime transparențe în ceea ce privește proiectele de întreținere, restaurare și punere în valoare a Axei Brâncuși, situația așa-zisului Muzeu Național Brâncuși care, la peste un an de la înființare, nu dispune de niciun obiect în patrimoniu care să-i justifice titulatura de muzeu național Brâncuși. Am primit un singur răspuns instituțional, în care se autoelogiază, fără niciun temei, chiar instituția cu cea mai mare responsabilitate față de haosul din jurul și dinlăuntrul Ansamblului Brâncuși, respectiv Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare ”Constantin Brâncuși” – CCDPCB de la Târgu Jiu. De pildă, CCDPCD continuă să susțină că, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Optoelectronică, scanează ”la nivel de micron” capodoperele de la Târgu Jiu, pentru identificarea modalităților optime de întreținere și restaurare. Din păcate, deși această operațiune de ”scanare” a început în 2015 și tocmai a fost prelungită până în 2024, nu există niciun raport public în legătură cu rezultatele ei. Mai mult, utilitatea ei pentru Ansamblul Brâncuși este pusă la îndoială de constatările oficiale ale restauratorului Dumitrel Pandrea, care, aflat sub contract de monitorizare a stării fizice a operelor, a descoperit și dezvăluit public, în 2020, că în Poarta Sărutului plouă de ani de zile și că este posibil ca prin operațiunile de întreținere a Mesei Tăcerii, Aleii Scaunelor și Porții Sărutului, derulate la sfârșitul lui 2020, să se fi ”otrăvit piatra” din care au fost realizate de Brâncuși (este chiar sintagma folosită de expert). Nici conducerea CCDPCB și nicio altă entitate din cadrul statului român nu au adus lămuriri publice în legătură cu dezvăluirile făcute, chiar în cadrul unei mese rotunde organizate de CCDPCB, în luna octombrie a anului trecut, de restauratorul Dumitrel Pandrea. Întrucât se prefigurează că și cea de-a doua candidatură de accedere pe lista UNESCO se va sfârși cu un eșec, în loc să coopereze și să analizeze cu luciditate situația de facto și consecințele ei, instituțiile implicate în elaborarea și susținerea dosarului de candidatură au început, deja, să se derobeze de orice responsabilitate, și să arunce vina de la una la alta. Concret, după ce a inclus în dosarul de candidatură și artefacte închinate exclusiv cinstirii eroilor din diverse războaie, aflate în stare de paragină și care nu au fost realizate de Brâncuși, Institutul Național al Patrimoniului atrage atenția autorităților locale, prin adresa pe care o regăsiți în anexa 3, că acestea sunt fie descompletate, fie abandonate prin boscheți, fie într-o stare avansată de degradare, în contextul în care vizita de evaluare a experților ICOMOS poate avea loc în orice moment. De subliniat că includerea acelor artefacte în dosarul de candidatură are o triplă implicație negativă. Întâi, Ansamblul Brâncuși este golit de complexitatea sa filosofică și ideatică, susținând-se oficial că are la bază doar ideea de cinstire a memoriei eroilor căzuți pe câmpul de luptă. În al doilea rând, se induce ideea că Brâncuși, prin capodoperele lui de la Târgu Jiu, a omagiat insuficient eroii din războaie, de aceea a fost nevoie să se introducă în dosarul de candidatură și artefactele amintite mai sus. În al treilea rând, primind în 2018 un dosar de candidatură cu creații despre care se susține că sunt închinate exclusiv cinstirii eroilor căzuți în războaie, UNESCO nici măcar nu a demarat procedura de evaluare, răspunzând oficial că includerea pe lista UNESCO a unor situri și opere în legătură cu războiul ar induce ideea că acest organism susține conflictele armate. Așadar, deja ne aflăm într-o situație mai gravă față de evaluarea anterioară, întrucât de peste 3 ani dosarul de candidatură a Ansamblului Brâncuși este ținut în așteptare de UNESCO, fără a se fi demarat evaluarea lui. Din adresa înaintată autorităților locale de INP, mai rezultă explicit și faptul că, în ciuda solicitărilor explicite, nici măcar INP-ului nu i s-a facilitat accesul la proiectele de restaurare și punere în valoare a Ansamblului Brâncuși, aflate în posesia Primăriei Târgu Jiu și a CCDPCD. Acest aspect demonstrează că documentația respectivă nu e ascunsă doar publicului larg, ci și instituțiilor cu atribuții exprese în domeniul patrimoniului cultural național. Absența unei strategii reale, eficiente și comune la nivelul instituțiilor implicate în administrarea, întreținerea și punerea în valoare a Ansamblului Brâncuși este demonstrată și de absența inexplicabilă a ministrului Culturii și a conducerii INP de la manifestările organizate, în aceste zile, la Târgu Jiu, pentru sărbătorirea a 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Se dovedește că Ansamblul Brâncuși nu se află nici anul acesta în vederile ministrului Culturii, după ce anul trecut a alocat doar 1000 de lei, în Planul Național de Restaurare, capodoperelor de la Târgu Jiu. Toate acestea ne obligă să vă adresăm acest ”AL DOILEA Apel PUBLIC LA RESPONSABILITATEA STATULUI ROMÂN FAȚĂ DE SITUAȚIA ANSAMBLULUI BRÂNCUȘI DE LA TÂRGU JIU”, în speranța că veți dispune, în consecință, măsuri care derivă din atribuțiile și obligațiile dumneavoastră legale, în deplin respect față de Brâncuși și față de capodoperele lăsate de el la Târgu Jiu. Vă asigurăm, încă o dată, de întreaga noastră bună credință și de disponibilitatea totală de a sprijini orice demers benefic pentru Ansamblul Brâncuși.
Președintele Senatului Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu,
Prof. univ. dr. Adrian Gorun
Rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu,
Prof. univ. dr. Vasile Sorin Purec”
