1 – Planta
În funcție de unghiul din care este privită și de interesul manifestat pentru aceasta, lucerna – Medicago sativa – din familia Leguminoase, este socotită fie regina culturilor furajere, fie vindecătorul cu o mie de proprietăți. Aceasta pentru că lucerna are cu adevărat calitățile celui mai bun furaj, dar și virtuți medicinale. În limba engleză lucerna se pronunță alfalfa, derivat din termenul arab al-fal-fa care se traduce ca tatăl mirodeniilor și era folosită ca medicament încă de acum 1500 de ani. Mi-aduc aminte că pe vremea când eram copil bunica mea și alte persoane adulte din sat vorbeau că pe timpul foametei ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial oamenii din sudul țării unde seceta se manifesta cel mai puternic ajunseseră să mănânce ciorbă de lucernă și socoteam eu că trebuie să fi fost o situație cumplită. De fapt nu eram prea departe de adevăr, dar nici o situație disperată nu era căci acum aflu virtuțile adevărate ale acestei plante. Prin calitățile și producțiile pe care le dă lucerna este cu adevărat regina culturilor furajere. În zona noastră o lucernieră bine realizată poate produce chiar și peste 50 to masă verde / ha. Fânul de lucernă recoltat la începutul înfloririi conține 0,93 – 0,95 UN, 1.200 – 1.350 kcal energie netă, 0,80 % calciu, 0,18 % fosfor, 1,23 % potasiu, 0,22 % magneziu, 0,20 % sulf și multe vitamine, proteine, glucide, aminoacizi esențiali etc, ceea ce îl recomandă, mai ales pentru furajarea vacilor de lapte, dar este la fel de binevenit și în hrana tuturor ierbivorelor, dar și a porcilor sau a păsărilor. Toriștea, bețele, care rămâne în ieslea vacilor poate fi măcinată și în amestec cu alte grăunțe măcinate poate constitui un foarte valoros furaj, bogat în proteină vegetală, pentru păsări pe timpul iernii. Asta ca să valorificăm integral această plantă. Planta ca atare are un puternic rol ameliorator pentru sol refăcând structura, circulația apei și a aerului în sol, precum și fertilitatea naturală a acestuia ca urmare a aportului a 30 kg de azot simbiotic / ha pe care îl lasă în sol datorită bacteriilor Rhizobium meliloti care își au sălaș în nodozitățile de pe rădăcinile lucernei.
Lucerna poate stăvili și eroziunea de suprafață datorită sistemului său radicular foarte puternic. Rădăcinile lucernei ajung la noi până la 18 m lungime, dar în condiții și mai bune de cultură pot trece de 30 m lungime. Prin faptul că este o cultură perenă, poate fi exploatată economic minimum 4 ani, și cu o puternică lăstărire și îndesire lucerna combate foarte bine mai toate buruienile probleme de pe terenurile noastre. Având o mare putere de extragere a apei din sol lucerna valorifică foarte bine solurile cu deficit de apă care altfel nu dau recolte mulțumitoare. Lucerna verde recoltată la îmbobocire, uscată încet în curent de aer rece și măcinată pulbere, reîmprospătează și crește nivelul energetic și este o importantă sursă de clorofilă, proteine, calciu – 12 mg / 100 gr pudră, fosfor – 51 mg, fier – 5,4 mg, magneziu, potasiu și vitaminele A, complexul B, C, D, E și K, enzima vegetală superoxid dismutaza ( SOD ), opt enzime digestive, bioestrogeni, bioflavonoide, saponide, glicozizi, acid folic, niacină. De fapt lucerna conține de 4 ori mai multă vitamina C decât citricele, iar calciul conținut de aceasta este absorbit mai ușor de organism. Lăstarii verzi sau germenii de lucernă, 100 gr, conțin 52 calorii, 6 gr proteină, 9,5 gr carbohidrați, 3,1 gr fibre alimentare. Oamenii pot folosi lucerna ca supliment alimentar sub formă de pudră, germeni sau lăstari verzi sub formă de salată, pentru creșterea apetitului alimentar, menținerea greutății, pentru purificarea sângelui, ca diuretic sau stimulent al lactației, stimulent al ficatului, pentru reducerea colesterolului sau a tulburărilor vezicii urinare, mai ales de către diabetici sau anemici. Ea nu trebuie folosită de către persoanele suferinde de boli autoimunitare sau aflate în alăptare. Lucerna poate absorbi și elimina toxinele din organism sau retențiile de apă din celule, fortifică oasele și dinții, încetinește îmbătrânirea prin captarea radicalilor liberi superoxidici, are rol hipotensiv, crește rezistența fizică și psihică în sesiunile de învățare și reținere de date, combate impotența sexuală și frigiditatea, are efect benefic pentru suferinzii de artrită, astm, pneumonie, bronșită, respirație urât mirositoare, miros urât al corpului. În frunzele tinere de lucernă se găsește așa-numita vitamină U care previne ulcerul, alte substanțe care combat osteoporoza, cariile dentare (datorită conținutului de flor), obezitatea, îmbunătățește performanțele sportive, combate efectele negative ale stresului, previne oboseala. Germenii sau ceaiul de lucernă conduc la dispariția arsurilor stomacale, a gazelor, balonării sau indigestiei, constipației și previn apariția cancerului, detoxifică organismul, dizolvă cheagurile de sânge și în general au toate efectele enunțate anterior. Doctorul farmacist Ovidiu Bojor recomandă producerea germenilor de lucernă acasă prin punerea semințelor de lucernă la germinat într-un vas cu apă fiartă și răcită, schimbată de două ori pe zi până la încolțire. Aceștia pot fi păstrați în frigider timp de două – trei zile. Pulberea de lucernă, procurată din farmacii, ca atare sau sub formă de tablete are și ea efectele descrise anterior. Se folosește conform indicațiilor din ambalaj.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI
