Agricultura pe înţelesul tuturor – Fertilizarea porumbului

674

Pentru 1 tonă de boabe și producția secundară aferentă porumbul extrage din sol 24 – 30 kg azot substanță activă (sa), 10 – 15 kg fosfor sa, 20 – 23 kg potasiu s a și importante cantități de oligo și micro elemente nutritive. Pentru 1 kg azot sa administrat în plus cultura produce 10 – 15 kg boabe și producția secundară aferentă, pentru 1 kg fosfor s a sporul de producție este de 4 – 6 kg, iar pentru 1 kg potasiu sa acesta este de 0 – 6 kg boabe și producția secundară aferentă. În condițiile de sol din Gorj se recomandă administrarea anual a 20 – 25 to gunoi de grajd bine compostat / ha de sol mediu și 25 – 30 to pe solurile grele direct plantei de cultură. Pentru stabilirea dozelor de azot, fosfor și potasiu necesare a fi administrate culturii de porumb se utilizează formule complicate care țin seama de cuantumul recoltei planificată, conținutul natural al solului în elementul nutritiv respectiv, cantitatea de resturi vegetale încorporate, aportul plantei premergătoare (pozitiv sau negativ) în elemente nutritive, nivelul precipitațiilor din anul anterior, aportul în elemente nutritive al gunoiului de grajd aplicat pe acel teren. Pentru aceasta este extrem de utilă cartarea agrochimică a fermelor. Pentru județul nostru la o producție medie de 5.000 kg boabe/ha pe terenuri slab fertile și fără administrare gunoi de grajd se recomandă 145 kg azot sa/ha, 60 kg fosfor sa și 55 kg potasiu sa/ha. Dacă fosforul și potasiul pot fi administrate într-o singură aplicare, azotul, care este ușor levigabil (se dizolvă ușor în apa din sol și migrează odată cu fertilizare porumbaceasta), se impune a fi administrat în mai multe etape spre a evita pe de-o parte risipa, pierderea acestuia, iar pe de altă parte contaminarea apelor de suprafață, prin eroziune, sau freatice, prin levigare, cu posibilițăți enorme de contaminare și îmbolnăvire cu nitrați și nitriți a animalelor sălbatice și domestice și implicit și a oamenilor. Prima și cea mai importantă etapă de aplicare a îngrășămintelor chimice la cultura de porumb este executarea ogoarelor de toamnă când trebuie administrat până la 30 – 35 kg azot sa / ha pentru a ușura nitrificarea materiilor organice (producție secundară și resturi vegetale) încorporate sub brazdă (7 kg azot sa / to materie organică încorporată), precum și integral sau aproape integral dozele de fosfor și potasiu. O mică parte din dozele de azot și fosfor pot fi administrate la pregătirea patului germinativ sau simultan cu semănatul ca starter. Până la 50 % din doza de azot poate fi administrată, de asemenea, la pregătirea patului germinativ. Starter, odată cu semănatul, se pot administra până la 30 kg azot sa / ha, 15 – 20 kg s a fosfor și potasiu / ha. La fiecare lucrare mecanică de prășit pot fi încorporate până la 20 kg sa azot / ha. Starter este bine să se administreze numai îngrășăminte complexe, de preferință de tipul 22.11.11 prin echipamentul de fertilizare fazială instalat pe semănătoare cu încorporarea acestora în sol la 5 cm adâncime mai mare decât cea de semănat și la 10 cm lateral față de rândul de semințe. Poziționarea astfel a îngrășămintelor starter face ca rădăcinuțele tinerelor plante să acceseze mai ușor elemente nutritive în primele zile de creștere. Administrate fazial azotul își mărește efectul fertilizant cu cca 30 %, fosforul cu 20 %, iar potasiul cu 25 %. Trebuie evitată administrarea fazială, odată cu prășitul, dar mai ales starter a ureii, deoarece biuretul rezidual din aceasta provoacă întârzierea în creștere a tinerelor plante și le reduce substanțial capacitatea de a lupta cu buruienile în această fază. Când se administrează la prășit îngrășăminte chimice granulate este indicat ca acestea fie să fie încorporate în sol pe mijlocul intervalului dintre rândurile de plante, fie să fie distribuite uniform pe acest interval și apoi încorporate de organele active ale cultivatoarelor. Azotul imprimă plantelor creșterea habitusului, a volumului, prelungirea vegetației, fosforul contribuie la stabilirea nivelului recoltei și a rezistenței plantelor la intemperii, iar potasiul împrimă calități sporite recoltei, precum și rezistență la agenții patogeni, la manipulare și depozitare. La aplicarea ierbicidelor se pot administra în soluția de ierbicidat fie îngrășăminte foliare în dozele recomandate de producător, fie până la 10 kg uree / ha. Este total contraindicat a se folosi alte sortimente de îngrășăminte chimice decât ureea în soluția de ierbicidat căci sunt caustice, corozive, fitotoxice.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.