Este mai puțin de o jumătate de lună până când va trebui să semănăm porumbul și este absolut necesar să purcedem la procurarea seminței adecvate posibilităților noastre tehnologice și așteptărilor. Fiecare dintre noi își dorește să obțină producții cât mai mari și mai bune de la orice cultură agricolă, specie sau categorie de animale. Cei mai mulți, cum aud că se află un hibrid sau soi de plante cultivate care a realizat undeva în țară sau peste hotare producții mari fac ,,și pe dracu-n patru” ca să pună mâna pe sămânța respectivă, fiind convinși că vor obține neapărat și ei acele rezultate. Nu mare le va fi uimirea să constate că de fapt au alergat cu sacul la pomul lăudat. Poate că în lan, datorită unor condiții naturale excelente, ceea ce se întâlnesc doar odată la 10 – 12 ani, au avut o producție mai mult decât mulțumitoare aparent, poate chiar impresionantă cantitativ, dar care după depozitare, și asta nu în cele mai bune condiții, recolta lor minunată a devenit de neutilizat căci, deoarece nu s-a copt complet în mod natural în lan, aceasta s-a alterat și nu de puține ori a fost total compromisă. Te întrebi în acest caz, de fapt ce producție a obținut fermierul nostru? Pe cea cărată cu greu acasă, cea care i-a umplut până la refuz pătulul, sau pe cea care a putut să o folosească? Desigur ceea ce a utilizat cu adevărat este ceea ce de fapt a obținut în lan, restul a fost balast, insucces, rezultatul orientării după ureche în alegerea soiului potrivit. Știința agricolă românească, și nu numai, a stabilit exact cerințele fiecărui soi și hibrid de plante cultivate față de condițiile de mediu și le-a ierarhizat pe acestea după astfel de nevoi. La porumb acestea se numesc grupe de maturitate și sunt ierarhizate după Suma Unităților Termice Utile, S U T U, adică suma gradelor de temperatură rezultate prin scăderea a 100 Celsius din temperatura medie a zilelor cuprinse de la semănat la maturizarea plantelor și măsurată la orele 1, 7, 13 și 19. Cifra astfel obținută se cheamă că este Potențialul Caloric Zilnic al Zonei, P C Z Z, și dacă este mai mare de 300 sau mai mic de 100 Celsius se înregistrează aceste cifre și nu cele reieșite din calcul. Datele se obțin de la Stațiile Meteo în a căror rază de activitate se află teritoriul în cauză. În funcție de acastă sumă se procedează la alegerea grupei F A O potrivită pentru zonă și în cadrul ei hibrizii în funcție și de alte criterii. Redăm în continuare clasificarea hibrizilor de porumb în grupele de maturitate F A O după S U T U = Suma Unităților Termice Utile. F A O este Organizația Mondială pentru Agricultură și Alimentație, Food and Agricultural Organization. Aceste grupe sunt general valabile și este bine să ținem și noi cont de acestea, dacă dorim să nu aruncăm banii și munca noastră ,,pe apa Sâmbetei”.
În Gorj Suma Unităților Termice Utile pe durata vegetației porumbului este de 1.3000 – 1.3400 Celsius și ca atare fermierii trebuie să aleagă pentru cultură hibrizi de porumb din grupele 200 și cel mult 300, ceea ce nu este greu deoarece la toți hibrizii românești după inițialele hibridului urmează un număr de trei cifre care arată exact grupa sa de maturitate. La alegerea hibridului mai trebuie ținut cont și de regimul de cultură, (irigat sau neirigat), de rezistența la frângere, de sensibilitatea la ierbicidele hormonale (de tip Icedin etc), de viteza de creștere în prima parte a vegetației căci acestea ne arată capacitatea hibridului de a lupta cu buruienile în această fază, de modul de recoltare (în boabe sau în știuleți), de destinația producției, pentru mămăligă, pentru ulei, pentru spirt, pentru amidon, pentru floricele, pentru fiert, pentru hrana porcilor, pentru păsări, pentru vaci de lapte sau la îngrășat, pentru însilozare etc, etc, etc. Un alt indicator util în alegerea corectă a hibrizilor de porumb este și Cold Testul sau Testul Rece, care ne arată capacitatea soiului de a lupta cu temperaturile mai reduse în primele zile după semănat și răsărire ceea ce ne indică faptul că putem sau nu să-l semănăm la începutul sau mai în interiorul perioadei optime de semănat a culturii.Dacă un hibrid are un mare potențial de producție și este și din grupa de maturitate specifică zonei noastre, dar solicită irigare și o fertilizare abundentă însă noi nu ne permitem financiar acest lucru este cu mult mai util să alegem un alt hibrid, cu un potențial productiv chiar mai mic, dar și cu pretenții agrotehnice mai reduse, pe care totuși ni le permitem. Este contraindicat a se utiliza pentru producția de boabe sămânța din cultura anilor anteriori, deoarece la hibrizi (valabil pentru orice cultură care are hibrizi) fenomenul heterozis, adică producție foarte mare, scade cam cu 20 % în anul următor de cultură și apoi cu cca 10 % anual, astfel că după 4 – 5 ani acesta nu numai că dispare, dar și plantele degenerează și practic nu mai sunt bune de luat în cultură, nici măcar pentru fân sau siloz. O excepție totuși se face pentru culturile de porumb siloz, la care se poate utiliza la semănat sămânță din F1, adică din primul an de producție al hibridului. La amplasarea culturii trebuie ținut cont de faptul că polenizarea porumbului este anemofilă, adică se face prin vânt, și impurificarea hibridului se poate face ușor de la o altă cultură de porumb aflată la mai puțin de 300 m distanță. Acest lucru trebuie avut în vedere mai ales la cultivarea porumbului pentru floricele, a celui zaharat (porumb de fiert sau pentru murat) sau a celui pentru amidon sau ulei etc unde boabele trebuie să aibă un embrion cât mai mare, deoarece din acesta se extrage uleiul. Cereți furnizorului dumneavoastră de semințe informații detaliate despre hibrizii de porumb pe care vi-i oferă și alegeți în cunoștiință de cauză. Ar trebui să preferați semințele produse în condiții de climă și sol similare cu cele din zona dumneavoastră. Aș recomanda Stațiunile de Cercetare Șimnic din Dolj, Albota din Argeș, Turda din Cluj, Podul Iloaiei din Iași sau Institutul Fundulea și altele, amplasate în zone de deal sau submontane, căci în aceste locuri condițiile de mediu sunt apropiate de cele ale Gorjului. Mai recomand hibrizii marca DuPont Pioneer personalizați cu litera P sau PR ori cei creați de firma Dekalb personalizați cu DKC, urmate de un număr din patru cifre, dar sămânța să fie produsă în România, adică în condițiile pedoclimatice specifice nouă. Iată un număr însemnat de hibrizi de porumb foarte pretabili pentru Gorj:
1 – Turda 201 – hibrid din grupa FAO 340, cu o perioadă de vegetație de 110 – 119 zile, tolerant la secetă și arșiță, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, și cu randament în boabe de peste 80 %.
2 – Turda Star – hibrid din grupa FAO 340, cu o perioadă de vegetație de 110 – 115 zile, tolerant la secetă și arșiță, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, și cu randament în boabe de peste 80 %.
3 – Pioneer PR 38A24 – hibrid din grupa FAO 350, cu o perioadă de vegetație de 120 – 125 zile, tolerant la secetă, arșiță, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green” adică plantele rămân verzi, deși boabele au umiditatea de recoltare și cu randament în boabe de peste 80 %.
4 – Pioneer P 9903 – hibrid din grupa FAO 360, cu o perioadă de vegetație de 119 – 124 zile, tolerant la secetă, arșiță, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent (boabele pierd repede apa la coacere) și cu randament în boabe de peste 80 %.
5 – Pioneer P 9486 – hibrid din grupa FAO 340, cu o perioadă de vegetație de 116 – 121 zile, tolerant la secetă, arșiță, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent și cu randament în boabe de peste 80 %.
6 – Pioneer P 9241 – hibrid din grupa FAO 330, cu o perioadă de vegetație de 115 – 119 zile, tolerant la secetă, arșiță, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent și cu randament în boabe de peste 80 %.
7 – Pioneer P 9175 – hibrid din grupa FAO 320, cu o perioadă de vegetație de 114 – 119 zile, tolerant la secetă, arșiță, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent și cu randament în boabe de peste 80 %.
8 – Dekalb DKC 3415 – hibrid sticlos (bun pentru mămăligă) din grupa FAO 260, tolerant la secetă, arșiță, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent și cu randament în boabe de peste 80 %.
9 – Dekalb DKC 3969 – hibrid din grupa FAO 280, tolerant la secetă, arșiță, frig la răsărire, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent și cu randament în boabe de peste 80 %.
10 – Dekalb DKC 3939 – hibrid din grupa FAO 320, tolerant la secetă, arșiță, frig la răsărire, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent și cu randament în boabe de peste 80 %.
11 – Dekalb DKC 4351 – hibrid din grupa FAO 290, tolerant la secetă, arșiță, frig la răsărire, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent și cu randament în boabe de peste 80 %.
12 – Dekalb DKC 4541 – hibrid din grupa FAO 290, tolerant la secetă, arșiță, frig la răsărire, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent și cu randament în boabe de peste 80 %.
13 – Dekalb DKC 4555 – hibrid din grupa FAO 300, tolerant la secetă, arșiță, frig la răsărire, rezistent la bolile foliare, foarte rezistent la cădere și frângere, cu „stay green”, are „dry-down” excelent și cu randament în boabe de peste 80 %.
14 – Aș mai putea aminti aici hibrizii românești Olt de 130 – 136 zile și Fundulea 376 de 130 – 135 zile care sunt foarte productivi, dar lungimea perioadei lor de vegetație de peste 130 zile reprezintă un risc însemnat de degradare a recoltei ca urmare a neatingerii maturității tehnologice, mai ales dacă se face o fertilizare unilaterală sau excesivă cu azot.
15 – EVO – 3617 – este cel mai recent hibrid de porumb creat de Institutul de la Fundulea și care se pretează foarte bine pentru terenurile de deal, cu fertilitate redusă, fără irigare. Este un hibrid simplu, are ca părinți linii consancvinizate, cu o foarte bună uniformitate, deci are mare stabilitate genetică, are inserție uniformă a știuleților, pierde ușor apa la coacerea deplină, dar plantele rămân încă verzi (stay green), deci pot fi folosite în furajarea animlelor. Germinează și crește rapid la temperaturi mai scăzute, deci luptă mai bine cu buruienile, are vigoare mijlocie – mare, frunze semierecte de culoare verde-închis, 16 – 16 rânduri de boabe mijlocii, semidentate, cu mmb = 320 – 370 gr și randament de 81 – 84 %. Este rezistent la secetă și în condiții normale dă producție de 8,1 – 11,7 to boabe stas / ha, la o densitate de până la 65.000 plante recoltabile / ha în condiții de neirigat. Este catalogat în grupa 360 FAO. Pentru aceste motive îl recomand cu căldură fermierilor gorjeni.Pentru un succes sigur în această problemă apelați la specialiștii Direcției Agricole din zona dumneavoastră, ei vă pot sfătui autorizat.
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Restul vine de la sine apoi …
Ing. Ion VELICI
