De-a lungul vremii, oameni ai trebilor dinlăuntru, regi, domnitori, șefi de stat, prim-miniștri, alți demnitari și slujitori ai legii, au muncit și au luptat, uneori cu sacrificiul vieții, pentru apărarea teritoriului, pentru ordine și siguranță în stat, pentru dreptate și adevăr, cu răul social.
Filiala „Tudor Vladimirescu” Gorj a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne a edificat în strada Bradului nr.9 din municipiul Târgu Jiu, într-un imobil atribuit acesteia în folosință gratuită prin hotărâre a Consiliului Local Târgu – Jiu, o instituție de cultură unică în România.
Centrul de Documentare și Tradiții „Vasile Lascăr”, un veritabil muzeu al Internelor, se constituie într-un modest omagiu, ca și o plecăciune sfioasă în fața acestor oameni, a istoriei.
Am închinat, de aceea, această lucrare a noastră oamenilor trebilor dinlăuntru de ieri, de azi, de mâine… „moșilor și strămoșilor noștri, tuturor înaintașilor știuți și neștiuți, până la izvoarele neamului, ca pe o sărbătoare a rădăcinilor,… cărora le datorăm conștiința că tot ceea ce avem mai bun de la ei e moștenire care trebuie păstrată, apărată și transmisă celor ce, noi înșine, le vom deveni strămoși”. (Bartolomeu Anania).
Așezat sub auspiciile a două mari personalități gorjene: Vasile Lascăr, creatorul Poliției Române moderne și Constantin Brâncuși, tatăl nostru, părintele sculpturii secolului XX, muzeul a fost înființat în colaborare cu Consiliul Local și Primăria municipiului Târgu Jiu, cu contribuția Inspectoratelor județene de Poliție, Jandarmerie și Situații de Urgență.
În cele trei săli expoziționale este prezentată o scurtă istorie a Ministerului Trebilor Dinlăuntru, până la Ministerul Afacerilor Interne de azi, o imagine documentată a structurilor Internelor din Gorj: Poliţie, Jandarmerie, Pompieri, Arhive, Penitenciare…, „de la rădăcinile medievale ale instituției – dregătoria de Vornic, continuând cu evoluția structurilor care au premers Ministerului Trebilor Dinlăuntru, cu organizarea și funcționarea sa din epoca modernă, până în zilele noastre”.
Muzeul este structurat pe trei săli, arhipline de portrete, panouri, vitrine, inclusiv uniforme mai noi sau mai vechi, având un anumit circuit de vizitare.
Sala Cronologie – „Sala Sud” – înfățișează evenimentele importante ce au avut loc în decursul timpului în legătură cu afacerile interne ale Țărilor Române și apoi ale Statului român sau cu „trebile dinlăuntru” dimpreună cu personalitățile centrale ale acestor evenimente.
Materialul informativ, iconografie și panouri, este distribuit pe două niveluri: friza sălii și panourile murale, prima expunând figurile Conducătorilor Miliției/Poliției Române din 1952 până în prezent, ale Jandarmeriei Române din 1850 și până în prezent și cele ale Pompierilor. Tot aici sunt expuse portretele celor ce au condus Arhivele Naționale ale României din 1843 până în prezent.
Sala Personalități – „Sala Nord” – cuprinde informațiile structurate pe două niveluri: primul nivel – „Friza sălii”, cel de-al doilea – „Panouri murale”.
În friza sălii sunt prezentate figurile Prefecților Județului Gorj din 1859 până în prezent și situația nominală a Primarilor Municipiului Târgu-Jiu de la 1864 și până în actualitate, precum și ale prim-miniștrilor României din 1862 până în prezent.
Sala Mari personalități – „Sala Centrală” – este dedicată unor figuri de-a dreptul istorice în plan documentar, care au marcat, de-a lungul timpului, afacerile interne ale Țărilor Române, mai apoi ale Principatelor Unite (1859-1880), Regatului României (1881-1947) și Republicii Populare (1947-1989), până în contemporaneitate (1989-2021). Ilustrează evenimentele majore din istoria poporului român și personalitățile centrale ale acestor evenimente. Și de data aceasta, informațiile sunt structurate pe două niveluri, friza sălii și panourile murale, friza prezentând figurile miniștrilor de interne din guvernele României, începând din 1862 și până în prezent.
Din panourile murale vizitatorul află „povești” despre trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat, recapitulând totodată amintirea unor bărbați de ispravă din istoria noastră, de la Burebista și Decebal, la Litovoi, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, de la Tudor Vladimirescu, generalii Gheorghe Magheru și Christian Tell, Nicolae Bălcescu, la Vasile Lascăr, Ecaterina Teodoroiu, subcomisar Ioan C. Popilian, apoi date despre familii gorjene vestite precum Buzeștii, Bengeștii, Poenarii, Brăiloii, Bibeștii, Sănăteștii, Gârbea, Culcerii, Pârâienii, Tătăreștii ș.a.
Seria „Marilor Personalități” nu putea să-i evite pe Alexandru Ioan Cuza, dar nici pe Regii României (1866-1947), de la Carol I, Ferdinand I și Regina Maria, la Carol al II-lea și Mihai I, în aceeași secțiune fiind cuprinși și conducătorii României Comuniste (Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu), dar și cei ai României postcomuniste: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, K. W. Johannis.
Prezenta instituție de cultură a Internelor din Gorj, în context național, constituie o „istorie” în imagini și comentarii de panou a felului cum s-a înfăptuit la români activitatea de ordine și liniște publică, de la forme de început modeste și indistincte, la organizarea de care se bucură Poliția și Jandarmeria în secolul al XIX-lea, apoi în etapele modernizării statului, până la perioada postcomunistă și integrarea în structurile euro-atlantice din anii noștri.
Este o încântare, cu parfum de epocă, să afli despre căpitani de călăreţi, de martalogi, plăieşi (gornici), vătafi de plai și poterași, despre vornici, ispravnici și ocârmuitori, despre pârcălabi, călărași, ceauși și cetele de panduri, despre zapcii și polcovnici, despre structura Agiei cu vătăşei, căpitani de foc, volintiri, comisarii de vopsea (chestori), de Miliția creată de Regulamentul Organic, care a constituit cadrul viitoarei armate naţionale, și despre Sfatul Administrativ Extraordinar din care făcea parte şi Marele Vornic dinlăuntru (viitorul ministru de interne) însărcinat cu „toată ocârmuirea cea dinlăuntru a Principatului”, despre crearea Gărzilor Naționale în 1848, „guardia naţională este un fel de asociaţie împotriva făcătorilor de rele, împotriva tulburătorilor”etc.
Foarte bogată, cu indicarea anilor de serviciu, este iconografia personalităților care au făcut istorie, dar și organigrame și tabele cu șefii Polițiilor județene și municipale, ai Securității comuniste și Jandarmeriei, de-a lungul timpului, până în actualitate. Se adaugă la acestea imagini-document și informații privind înscrisuri, acte, legitimații, permise, pașapoarte, regulamente etc.
„Poliţia are a veghea înainte de toate la menţinerea ordinei publice şi siguranţei interne a statului, să apere libertatea, proprietatea şi siguranţa persoanelor; ea trebuie să prevină orice infracţiune de la legi şi regulamente, iar dacă acestea n-au putut fi împiedicate, să le constate, să adune probe şi să trimită pe făptuitori înaintea justiţiei”. Vasile Lascăr.
Centrul de Documentare și Tradiții „Vasile Lascăr”, de la Târgu-Jiu, profesional aranjat, în spiritul muzeologiei moderne, înscrie în cartea de zestre a Gorjului eroic și cultural, o realizare remarcabilă, cum puține cu acest specific există la nivel național.
„Poliţia este în slujba ţării, a neamului românesc, nu a vreunui partid politic” – Vasile Lascăr, primar al Târgu-Jiului, ministru și parlamentar de la începutul secolului al XX-lea.
„Să lăsăm generaţiilor de azi şi celor de mâine, o urmă de lumină asupra faptelor de odinioară, în care Poliţia – oricum s-o fi numit ea în cursul vremii – a fost implicată trup şi suflet, călăuzită fiind doar de crezul de a se pune în slujba ordinii de drept, a intereselor Măriei Sale-Cetăţeanul”. Gl.bg.(rtg) Constantin Codiță.
Bogatul material iconografic și informativ existent în interioarele Muzeului, constituie nu numai o prezentare, dar și un ghid fidel, purtându-ne de-a lungul epocilor istorice, din vremea regatului dac centralizat al lui Burebista la organizarea statului în Evul Mediu (de la voievodul Litovoi la marii domnitori români precum Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu ș.a.), iar de aici la secolul revoluțiilor, în care s-au afirmat, în lupta pentru libertate socială și independență națională, figuri precum Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, generalul Gheorghe Magheru, Nicolae Valter Mărăcineanu și atâția alții. Modernizarea Statului român nu putea avea loc fără contribuția și jertfa unui domnitor precum Alexandru Ioan Cuza la modernizarea Principatelor Unite.
O altă etapă în consolidarea și dezvoltarea statului după epoca Principatelor Unite o constituie epoca regalității, de la Carol I la Regele Mihai I (1881-1947), epocă de mari frământări și cu mari jertfe, în care au avut loc trei războaie, unul pentru dobândirea Independenței de Stat, celelalte două pentru Întregirea neamului și apărarea lui de vitregiile istoriei. Toate aceste evenimente sunt ilustrate în iconografia expusă în cele trei săli ale Muzeului, vizitatorul având în fața ochilor totodată și informațiile punctuale de pe panouri.
Poliția și Jandarmeria, sunt prezentate de-a lungul existenței lor istorice, cu menționarea celor mai vechi forme de organizare până în secolul al XIX-lea când se pun bazele instituțiilor moderne.
Profesor dr. Zenovie Cârlugea,
General de brigadă (rtg) Constantin Codiță
