Ne aducem aminte cu plăcere cum anul trecut, pe 15 ianuarie, la Peştişani, în sala Clubului pensionarilor, pusă la dispoziţia celor interesaţi de viceprimarul de pe atunci, Nicolae Nicolcioiu, am participat la o primă sărbătorire a Zilei Culturii Române. Pe atunci au fost prezenţi poeţii Ion Popescu Brădiceni, Ion Căpruciu şi Iulian Olariu, sosit tocmai din Motru.
Plus brădiceneanul, cu buletin de Bucureşti, prof.univ.dr. Constantin Mircioiu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale. Gazdă bună ne-a fost Neculai Ştirbăţ, preşedintele Asociaţiei Pensionarilor din comuna Peştişani. Iar mâna lui dreaptă, Gheorghe Nicolcioiu-Nixon un grafician autodidact de excepţie a prezentat pe simezele sălii o Expoziţie de portrete ale unor domnitori, celebrităţi ale istoriei României, actor şi scriitori români sau din literatura universală – în frunte cu cel aniversat în acea zi – Mihai Eminescu. Ei bine, de astă dată se va citi poezie, expoziţia lui Gogă Nicolcioiu-Nixon devenind permanentă. Acelaşi, artist va citi, în premieră la Peştişani, poezii proprii. El având o mai veche cochetărie, niţel cam discretă, cu lirica. Fiind, totuşi, membru cândva al Cenaclului „Ion Minulescu” din Bumbeşti Jiu (Sadu), condus de eminentul colaborator al Gorjeanului – poetul şi publicistul I.D. Sicore. Sunt invitaţi să participe toţi iubitorii de cultură şi, mai ales, de poezie. Inclusiv târgujianul Adrian Frăţilă, de loc din Tismana, iar amicul poet şi publicist Alex Gregora, numai dacă nu-i prea devreme să ajungă la Peştişani. Ora 11 a nelucrătoare şi Sfintei zi de duminică, 15 ianuarie, fiind pentru cei mai mulţi poeţi, obişnuiţi să facă din noapte zi, cam matinală.
Ion Predoşanu
P.S. A nu se înţelege că suntem la concurenţă cu sărbătorirea Zilei Culturii Române de la Târgu Jiu. Apreciem că, dimpotrivă, ziua naşterii Poetului Naţional Mihai Eminescu este bine a fi omagiată cu cât mai multă simţire peste tot în România. Iar în Gorj nu numai la Târgu Jiu şi la Floreşti, comuna Ţânţăreni. Unde, după cum bine se ştie, Mihai Eminescu a fost gorjean pentru o vară. În vara anului 1878, când s-a recreat, a scris şi tradus, dar a şi iubit-o pe „fata popii cea ocheşică”. După cum el însuşi îi transmitea într-o epistolă prietenului Ion Slavici(I. Predoşanu).
