Ziua cărţii în România

301

În fiecare an învăţămăntul românesc declanşează o dezbatere aprinsă, întrucât procesul de reformizare nu reuşeste să elimine problema majoră a calităţii acestuia. Camerele de supraveghere, anchetarea profesorilor, elevilor şi părinţilor, pot avea ca efect reducerea cazurilor de fraudare a examenelor naţionale. Însă, aceste măsuri nu pot genera o calitate superioară a învăţământului. Ele pot fi necesare, dar nu şi suficiente.

În plus, avalanşa extinderii reţelelor de socializare şi a jocurilor online, constituie un element perturbator în ceea ce priveşte pasiunea tinerilor pentru explorarea cărţilor. Din lipsă de timp sau din comoditate, dependenţi de Facebook şi de nopţile petrecute în cluburi, tinerii preferă să acceseze rezumatele operelor din programele obligatorii ale materiilor şcolare.
Drept urmare, librăriile şi bibliotecile se închid treptat, în special în zonele urbane şi rurale. Cărţile devin neprofitabile, iar scriitorii se confruntă cu problema auto-finanţării propriilor opere.
Ca reacţie la această problemă, în anul 1995, Congresul General UNESCO a declarat ziua de 23 aprilie Ziua Mondială a Cărţii, cu scopul de a aduce un tribut de respect scriitorilor, încurajând, totodată, cititorii să redescopere plăcerea lecturii. Ziua de 23 aprilie reprezintă o zi simbolică pentru literatura universală, deoarece, în această zi, în 1564 s-a născut dramaturgul şi poetul englez William Shakespeare, iar în 1616 s-a stins din viaţă scriitorului spaniol Miguel de Cervantes.
În peste 100 de state din toată lumea, Ziua Mondială a Cărţii reprezintă o oportunitate pentru a îmbunătăţi calitatea învăţământului, prin promovarea lecturii. Aşa cum observa Albert Camus, “fără cultură şi fără relativa libertate pe care cultura o implică, societatea, chiar şi perfectă, este o junglă”.
În aceste zile, Parlamentul României a adoptat Propunerea legislativă privind declararea zilei de 23 aprilie drept Ziua Cărţii, iniţiată de Constantin Mazilu, deputat PSD. Potrivit Articolului 2 al acestei propuneri legislative, Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor trebui să sprijine “material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice şi de acţiuni social-culturale dedicate sărbătoririi acestei zile”, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, potrivit Articolului 3, “vor realiza şi vor include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile”.
E un pas mic pentru îmbunătăţirea lecturării, dar în acelasi timp, un pas necesar pentru a diminua efectele negative ale sărăciei culturale şi spirituale. Pentru că “cititul dăunează grav inculturii”!!!
Adrian-Vladimir Costea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here