Într-un sec, dar amplu, comunicat de presă, poetul Viorel Gârbaciu, directorul general al Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, anunţă debutul ediţiei inaugurale a Zilelor de Poezie Ioan Flora. Manifestarea îşi propune readucerea în atenţia iubitorilor de literatură a creaţiei unui poet de excepţie şi prieten devotat al Gorjului.
Proiectul al cărui iniţiator şi director de program este Viorel Gârbaciu îşi propune şi o ancorare a poeziei gorjene contemporane în circuitul internaţional de valori. Zilele de Poezie „Ioan Flora” sunt aureolate de prezenţa la Târgu Jiu a cunoscuţilor traducători de poezie română în limba marelui Shakespeare, Liliana Ursu şi Adam J. Sorkin. La manifestare sunt invitaţi să participe toţi iubitorii de poezie, de literatură în general şi, mai ales, toţi prietenii lui Ioan Flora. Principalii organizatori ai manifestării sunt Asociaţia culturală „Ioan Flora”, Reprezentanţa Gorj a Uniunii Scriitorilor din România, Fundaţia Culturală „Columna”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Gorj şi al Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu.
Programul complet al manifestării
VINERI, 27 mai: ora 10,30, la sediul Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu au loc „Comunicări şi evocări ale personalităţii poetului Ioan Flora; Decernarea Premiilor „Ioan Flora” pentru poezie şi traduceri; ora 12,30, în studioul de creaţie Topi Now Glass SRL se poate vizita Colecţia creată de sculptorul Mihai Ţopescu; ora 18,00 – în Parcul Central, la Masa Tăcerii(în cazul unei vremi nefavorabile la Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu). Recital de poezie Ioan Flora, în lectura actorilor Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” şi a invitaţilor. Urmează un podium poetic cu participarea poeţilor gorjeni.
SÂMBĂTĂ, 27 mai: Atelier de creaţie la Hobiţa, Valea Sohodolului, Mânăstirea Lainici şi Muzeul Etnografic Curtişoara.
Cine a fost şi ce a creat Poetul IOAN FLORA
Cel născut pe 20 decembrie 1950 la Satu Nou, în Banatul Sârbesc, a făcut şcoala primară în comuna natală, iar Liceul la Vîrşeţ. Este absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, iar după absolvire a fost profesor la Liceul Economic din Alibunar. Din 1977, devenise redactor la săptămânalul „Libertatea” şi la revista „Lumina”, iar între 1991-1993 redactor şef al Editurii „Libertatea” din Pancevo. Din anul 1993 s-a stabilit, cu familia, la Bucureşti. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, fondator al ASPRO, membru al Asociaţiei Scriitorilor din Voivodina şi al PEN Clubului. Ioan Flora a colaborat, timp de peste două decenii, la cele mai importante reviste culturale din România şi din fosta Jugoslavie, apoi din Serbia, cât şi la o seamă de publicaţii din Germania, Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, Turcia şi Suedia. Ca român şi, mai ales, ca gorjean prin adopţie a participat la numeroase emisiuni „Curtea cu prieteni”, realizată la un post de radio târgujian de poetul Viorel Gârbaciu. Fiind foarte iubit de poeţii gorjeni şi el îi iubea la fel de mult. Pentru ca mai spre sfârşitul prematur al vieţii sale, curmate nefiresc la 3 februarie 2005, să se considere gorjean get-beget. Printre numeroasele premii obţinute, la loc de cinste este Premiul OPERA OMNIA, la Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi” 2001, odată cu criticul literar Gheorghe Grigurcu. Alături de care, la ediţia din anul 2002, a fost copreşedinte al Juriului Naţional al Festivalului Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”. Poetul Ioan Flora fusese laureat şi primise Cununa de Aur a Festivalului Internaţional de Poezie de la Struga(1978), pe vremea fostei Jugoslavii, când acest festival(al cărui laureat din România, a mai fost încununat în biserică cu Cununa de la Struga -marele poet Nichita Stănescu) era apreciat drept cel mai mare festival de poezie din lume. Se mai bucurase de titlurile de laureat al Nolit Award (Jugoslavia, 1989), Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România(1997) şi Premiul ASPRO(1997). Din lipsă de spaţiu, nu mai amintim numeroasele sale volume de poezie. A fost tradus în mai multe limbi precum: sârbă, maghiară, macedoneană(azi, Struga fiind în Macedonia), slovacă, cehă, engleză şi franceză. Dintre multele sale volume traduse în limba sîrbă rămâne de referinţă acele intitulat: „Rembo ili neko drugi (Rimbaud sau altcineva), în limba sîrbă de Jasna Melvinger, Editura Bagdala, Krusevac, 1975.
Ion Predoşanu
