“Zilele Adopţiei”, în Gorj (V)

134

familie-mea.350 pt sambataPersoanele care pot adopta trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu, să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul şi să îndeplinească garanţiile morale şi

condiţiile materiale necesare dezvoltării depline şi armonioase a personalităţii copilului.

Adopţia fraţilor şi altor persoane, cazuri speciale
În cazul fraţilor se iau măsurile necesare ca aceştia să fie încredinţaţi împreună, în mod excepţional putându-se face o încredinţare separată numai dacă se apreciază că separarea este în interesul lor superior. Este interzisă adopţia între fraţi, adopţia a doi soţi sau foşti soţi de către acelaşi adoptator sau familie adoptatoare, precum şi adopţia între soţi sau foşti soţi. De asemenea nu pot adopta persoanele cu boli psihice şi handicap mintal.
Încuviinţarea adopţiei interne, ultima etapă în faţa instanţei judecătoreşti
Încuviinţarea adopţiei interne aparţine strict instanţelor judecătoreşti, cererea putând fi adresată direct Tribunalului, de către adoptator sau familia adoptatoare, în cazul în care adoptatorul este major, sau în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.
În toate celelalte cazuri, cererea de încuviinţare a adopţiei interne poate fi adresată fie de către DGASPC, fie de către adoptator sau familia adoptatoare, la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei interne sau, după caz, după trecerea unei perioade de cel puţin 90 de zile, pentru copilul faţă de care a fost deschisă procedura adopţiei interne şi pentru care a fost instituită măsura de protecţie specială – plasament la adoptator sau familia adoptatoare, precum şi în cazul adopţiei copilului de către tutorele său, cu condiţia să fi trecut cel puţin 90 de zile de la data instituirii tutelei.
Cererea adresată instanţei judecătoreşti trebuie să fie însoţită de o serie de acte precum: certificatul de naştere al copilului în copie legalizată; certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de direcţia de sănătate publică; atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare, excepţie făcând cazul când adoptatorul este major sau copilul este adoptat de către soţul părintelui firesc sau adoptiv; hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei interne, excepţie făcând cazurile când pentru copil a fost instituită măsura de protecţie specială – plasament la adoptator sau familia adoptatoare, în cazul copilului adoptat de tutorele său, precum şi în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv; certificatul de naştere al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată; certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată; cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare; certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris; hotărârea judecătorească irevocabilă de deschidere a procedurii adopţiei interne a copilului, excepţie făcând cazul când copilul este adoptat de către soţul părintelui firesc sau adoptiv; raportul de anchetă socială privind copilul; raportul final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator sau familia adoptatoare, aceste rapoarte fiind necesare şi în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.
Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei interne se face cu citarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, a DGASPC în a cărei rază teritorilă domiciliază adoptatorul sau familia adoptatoare şi a persoanei ori familiei adoptatoare.
Judecarea cererilor de încuviinţare a adopţiei interne a majorului se face cu citarea adoptatului, a adoptatorului sau familiei adoptatoare, iar în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv cu citarea adoptatorului şi a părinţilor fireşti.
Instanţa poate solicita din nou consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti, dacă există indicii că după data la care consimţământul a devenit irevocabil au intervenit elemente noi, de natură să determine revenirea asupra consimţământului iniţial.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului care a solicitat deschiderea procedurii adopţiei interne are obligaţia să aducă la cunoştiinţa instanţei, prin intermediul DGASPC în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul familiei adoptatoare, dacă este cazul, existenţa oricăror elemente noi cu privire la situaţia părintelui firesc ori a familiei extinse, care ar putea determina modificarea finalităţii planului individualizat de protecţie.
Chemarea părinţilor fireşti, în această etapă a adopţiei, se face prin invitaţie adresată acestora, în Camera de consiliu, fără a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, în orice fel divulgarea identităţii sau a altor informaţii cu privire la persoana ori familia adoptatoare. De asemenea instanţa poate invita la aceeaşi dată reprezentaţii DGASPC de la domiciliul copilului cât şi pe cei din parte DGASPC de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare.
Instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei interne numai dacă, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului.
DGASPC Gorj a solicitat 92 de încuviinţări în perioada 2005-2009
În perioada 2005-2009, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj a soliciatat instanţei judecătoreşti încuviinţarea adopţiei interne pentru un număr de 92 de copii.
(Va urma)
Minodora Sucea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here