Liderii europeni au căzut de acord, la finele săptămânii trecute, să reducă emisiile de CO2 până la zero până în anul 2050, şi au adoptat, în final, o declaraţie care prevede că fiecare stat-membru este liber să-şi stabilească ce fel de surse de energie va avea, atâta timp cât sunt nepoluante – cu excepția Poloniei, nu și a României, pentru energia produsă pe bază de cărbune. Această prevedere conferă libertatea statelor Uniunii de a se concentra ori pe energie verde (ex. solar, eolian), ori pe cea nucleară, ori pe ambele. ,,Costul tranziției va fi mare, dar costul neacțiunii va fi mult mai mare”, a spus Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care s-a angajat să facă din UE primul continent din lume neutru de carbon până în 2050, ca parte a „Acordului verde european”. Potrivit noilor coordonate trasate la nivelul UE, mineritul din Gorj și capacitățile de producere a energiei pe bază de cărbune ale CE Oltenia trebuie reduse la jumătate, în următorii zece ani, iar până în 2050, acestea să fie închise total.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a făcut din lupta împotriva schimbărilor climatice prioritatea maximă a mandatului său de cinci ani, vrea să strângă 130 de miliarde de dolari pentru a ajuta națiunile UE care încă se bazează foarte mult pe combustibili fosili spre trecerea la emisii mai mici. Singura excepţie urmând a fi făcută pentru Polonia, a cărei producţie de energie electrică depinde foarte mult de cărbune, potrivit BBC. Este discutabil dacă România s-ar încadra la această categorie, de fapt nu exista nimic scris în acest sens cum au polonezii.
Noul fond de ajutor pentru climă, ale cărui detalii complete ar trebui dezvăluite în ianuarie, dedicat susţinerii statelor care depind masiv de combustibili fosili şi a căror tranziţie la energie verde ar fi foarte costisitoare (rămâne tot discutabil dacă România s-ar încadra la această categorie).Banca Europeană de Investiţii (BEI) va pune la dispoziţia statelor-membre un total de 1 trilion de euro pentru investiţii în proiecte ce combat schimbările climatice.
Între prevederile conţinute de ,,Acordul European Verde” se află:
•reducerea emisiilor de CO2 cu 50% până în 2030, luându-se ca punct de reper emisiile din 1990 (anterior, se sugerase nivelul de 40%);
•introducerea unei legi care să direcționeze Uniunea Europeană pe „un drum ireversibil către neutralitatea climatică” (adică emisii zero de CO2) până în 2050.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a caracterizat acordul drept „Omul de pe Lună” al Europei – o analogie la un moment cu adevărat istoric, potrivit ecopolitic.ro. Mai exact, în noul context, mineritul din Gorj și capacitățile de producere a energiei pe bază de cărbune ale CE Oltenia trebuie reduse la jumătate, în următorii zece ani, iar până în 2050, acestea să fie închise total.
Claudiu Matei
