Zeci de monumente istorice din județul Gorj, adevărate comori arhitecturale, sunt lăsate pradă timpului. Un raport al Direcției de Cultură Gorj arată că bisericile din lemn au nevoie de lucrări de restaurare și consolidare, restaurări ale picturii, refacerea tencuielilor exterioare și a acoperișurilor deteriorate. „La toate acestea putem adăuga acele biserici din lemn al căror acoperiş este realizat din tablă sau ţiglă, materiale improprii pentru valoarea lor arhitecturală şi incompatibile cu calitatea de monument istoric a acestora”, se arată în raport.
Situaţia cea mai gravă se întâlneşte la un număr de 57 de obiective care ar necesita neapărat lucrări de restaurare.
„Exemplele sunt deja celebre, au apărut şi în presă, însă nu s-au găsit fonduri pentru restaurarea lor, chiar dacă s-a rezolvat la unele problema proiectării – Casa Moangă-Pleşoianu de la Săcelu, Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu, com. Slivileşti, Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” Pişteştii din Vale, com. Bălăneşti, Biserica „Sf. Nicolae” de la Fărcăşeşti-Aninoasa, Casa din Brăneşti, Biserica „Sf. Nicolae„ din Ansamblul Glogoveanu, com. Glogova, Casa Cepleanu de la Ceplea, Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Polovragi, Cula de la Groşerea. Considerăm că se impun unele măsuri care cad în seama autorităţilor publice locale pentru care legile de protejare a patrimoniului stabilesc responsabilităţi clare”, arată Direcția Județeană pentru Cultură Gorj.
„Povară financiară” pentru primării
Multe dintre primării nu respectă legea privind protejarea monumentelor istorice. Semnalizarea obiectivelor, prin montarea plăcuţelor cu semnul distinctiv de monument istoric, este o sarcină a autorităților locale. Rolul lor este de a atenţiona atât proprietarul, cât şi vecinii asupra regimului juridic al imobilului sau terenului şi, în acelaşi timp contribuie la conştientizarea comunităţilor asupra valorilor pe ca care le au şi pe care trebuie să le păstreze.
„Solicitările noastre repetate, la care cu greutate ni s-a răspuns din partea unei treimi a autorităţilor publice locale, privind stadiul realizării şi montării semnului de monument istoric se lovesc de invariabilul răspuns că nu sunt resurse financiare. Ni se pare nejustificată scuza, în condiţiile în care cele mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu au mai mult de 1-2 monumente de inscripţionat. Pe de altă parte, semnalizarea monumentelor istorice ar completa măsurile luate de autorităţile judeţene de montare a unor hărţi turistice pe care respectivele monumente figurează, dar pe care le găseşti cu greu când ajungi în teren, din lipsa indicatoarelor spre acestea”, se menționează în raportul specialiștilor de la Cultură.
În prezent, multe primării îşi actualizează Planurile Urbanistice Generale, dar cei de la Cultură nu au fost solicitaţi pentru o delimitare corectă şi exactă a monumentelor istorice în teren, consecinţa fiind gravă mai ales în ceea ce priveşte siturile arheologice care uneori nu se regăsesc în PUG.
„În opinia noastră, semnalizarea monumentelor istorice şi elaborarea de documentaţii de urbanism detaliate pentru zonele protejate sunt măsuri elementare care stau la baza unei protecţii reale a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice. Deşi legislaţia în vigoare cuprinde asemenea prevederi şi stabileşte răspunderi clare, în mod real ele sunt considerate neimportante şi sunt percepute ca o povară financiară pe care o sacrifică în favoarea unora mai stringente legate de cele mai multe ori de infrastructură”, potrivit Direcției pentru Cultură Gorj.
În lista patrimoniului național, judeţul Gorj are înscrise un număr de 503 poziţii, respectiv 87 situri arheologice, 364 monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local – dintre care un număr de 61 de poziții pentru monumente istorice de valoare naţională şi universală – grupa „A”, 24 de monumente de for public și 28 de monumente memoriale. În plus, în evidenţele autorităţilor publice locale mai sunt înregistrate 201 monumente de for public.
I.I.
