Mâine se va împlim o săptămână de la declanşarea mitingurilor de protest. La început a fost o manifestare de simpatie faţă de dr. Raed Arafat, la Târgu Mureş, pe care-l terfelise preşedintele Traian Băsescu, în direct, şi la o oră de vârf. Pe un post de televiziune, nici nu mai contează care. Demnitatea şi curajul fondatorului SMURD, de a-şi da demisia stârnise reacţii de aprobare. Dr. Raed Arafat nu polemizase cu preşedintele-jucător, ci doar apărase Sănătatea.
Ba mai mult, acelaşi dr. Raed Arafat le-a cerut manifestanţilor să nu-i asocieze numele de protestele lor. Ceea ce aceştia au şi făcut. De la Târgu Mureş, unde acest profesionist adevărat crease primul SMUD, valul protestelor a luat-o la vale. La Braşov, şi de vineri încoace valul protestelor a cuprins Bucureştiul. În fond, lumea sătulă de minciuni cerea „Jos Băsescu!”, „Jos Guvernul!” Oameni de toate vârstele, de la tineri, studenţi şi mai ales pensionari se manifestau paşnic contra proastei guvernări, împotriva preşedintelui şi pentru alegeri anticipate. Pancartele cu „Demisia lui Băsescu” i-a înfuriat pe jandarmi şi pe mascaţi, iar lupta din Piaţa Universităţii a degenerat. S-au folosit gazele lacrimogene, probabil şi gloanţe din cauciuc. Iar din partea protestatarilor petarde şi chiar sticle incendiare. Duminică seara şi noaptea atingând apogeul. Un apogeu al nefericirii, în care protestatarii ocupaseră, la un moment dat, Piaţa Universităţii. Precum în decembrie ‘89! Nu au scăpat de bătăi şi de gazele lacrimogene nici ziariştii. Pe la ora 22,15, o reporteră a Radio România Actualităţi nu-şi mai putea ţine respiraţia şi se asfixia. Încât, din studio i s-a recomandat să părăsească zona, transmisia fiind întreruptă. Depăşiţi de situaţia gravă, jandarmii au fost ajutaţi de mascaţi să-i bată pe manifestanţi. Folosind gaze lacrimogene, pulane şi bâte încât unui om i-au rupt piciorul. Împinşi de scutierii sau mascaţii ministrului de Interne portocaliu, Traian Igaş, cei peste 1.500 de manifestanţi anunţaţi de oficialităţi s-au mutat spre Piaţa Unirii, pe undeva pe lângă Hanul lui Manuc. Unde s-au petrecut numeroase acte de vandalism, nefiind exclusă participarea unor infiltraţi ProBăsescu. Numărul celor bătuţi zdravăn au fost cu zecile, şi de o parte şi de alta. Ambulanţele au cărat la răniţi până dimineaţa. Şi ieri seară se strânseseră mai în toată ţara, ca la Bucureşti, oameni necăjiţi dar şi copii care au scandat „Moarte lui Băsescu!”. Iar adulţii „Jandarmeria apără hoţia!” Ieri după amiază existau semnale că manifestaţii ample urmau să se petreacă şi la Timişoara, Ploieşti, Sibiu, Constanţa, Iaşi – în Piaţa Unirii şi la Cluj. Solicitările au fost cam aceleaşi, ca într-o puternică solidaritate omenească. Cei din Bucureşti se sunau pe mobile, chemându-se la „Revoluţie”. Majoritatea se calmaseră şi îndemnaţi de liderii Opoziţiei – Crin Antonescu, mai ales, dar şi de social-democratul Victor Ponta – îşi scandau revendicările şi, uneori, din piepturile lor se auzea: ”Fără violenţă!” Semn că violenţii din ziua precedentă nu aparţinuseră de grupurile ce manifestau paşnic. Prea multul tupeu al clicii regimului Băsescu-Boc merge mai departe. Preşedintelui nici că-i pasă şi bagă capul în nisip precum struţul. Ba mai mult, cel ce se crede Zeus nu mai apare pe nicăieri, întâlnindu-se la Cotroceni cu 150 de tineri. Tot pus pe şotii şi deci glumeţ. Adică râde, dar nu-i râsul lui. Răspunzând indirect celor care-ar dori să ocupe un post de secretar de stat la Cotroceni, că manifestaţiile sunt permise. Păi dacă sunt permise şi aprobate atunci de ce „Mascaţii” şi Jandarmeria îi masacrează şi rupe în bătaie?
Ion Predoşanu
