VREMEA ŞI SPIRITUL MUNTELUI

Bogat şi divers relieful Gorjului cuprinde trei trepte importante: munţii ce fac parte din grupa Carpaţilor Meridionali, dealurile subcarpatice precum şi cele ale extremităţii nordice a Podişului Getic şi depresiunile şi luncile râurilor. Dintre nivelele de eroziune, cel mai bine se conservă platforma înaltă situată la1800m din apropierea pasului Vâlcan, a muntelui Arcanu şi Oslea, cea din urmă corespunzătoare platformei de eroziune Borăscu. De la începutul erei terţiare şi până în cuaternar această regiune s-a înălţat treptat, crestele ei cele mai înalte fiind acoperite în acele timpuri cu gheţari.Astăzi relieful glaciar încântă ochii celor ce doresc să parcurgă, în special, traseele aflate în perimetrul obârşiilor Jieţului, Lotrului, Latorilei şi Gilortului.

În Gorj există o multitudine de trasee montane pedestre precum şi pentru practicarea cu vehicule speciale gen ATV sau vehicule 4×4 , zone pentru practicarea alpinismului şi escaladei (dintre care cele mai importante sunt Cheile Sohodolului, Galbenului şi Olteţului), cinci perimetre speologice unele de importanţă europeană, două trasee de practicare a coborârilor pe ape repezi (rafting) din care unul de dificultate extremă la nivel naţional precum şi zone amenajate pentru practicarea vânătorii şi pescuitului cu toate dotările necesare găzduirii oaspeţilor din ţară şi străinătate. Toate acestea au început să atragă pe aceste locuri un număr din ce în ce mai mare de turişti şi iubitori ai activităţilor în aer liber.

Pe întreaga regiune nordică a Gorjului viaţa omului a fost şi este şi la ora actuală strâns legată de munţi. Pe aceste locuri a înflorit şi continuă să înflorească şi în continuare o frumoasă viaţă pastorală cu datinile şi obiceiurile specifice. Mai toate aşezările de munte gorjene se risipeau pe plaiuri. Odată cu trecerea timpului satele au început să se îngrămădească la gurile râurilor şi la ieşirea acestora din plai, în depresiuni.

Gorjul are o climă temperat-continentală având o medie anuală a temperaturii de 10 gr C. Situându-se în partea de sud-vest a ţării, ţinutul său se află preponderent sub influenţa maselor de aer sudice, sud-vestice şi vestice ce ajung în aceste locuri sub forma unui aer ceva mai cald şi uscat. Ca o particularitate locală, de-a lungul culoarului Defileului Jiului se manifestă o circulaţie locală a aerului numită vânturi locale. La poalele masivului Vâlcan, pe suprafeţele calcaroase, temperatura este mai puţin ridicată iar în văi circulaţia maselor de aer dinspre est favorizează apariţia unui climat de adăpostire care determină menţinerea unor temperaturi mai ridicate prielnice creşterii pe versanţi a castanului comestibil, liliacului salbatic, iasomiei şi a viţei de vie sălbatice. În perioadele hibernale în depresiuni au loc inversiuni de temperatură ceea ce poate produce instalarea maselor de aer mai rece pe fundul văilor şi implicit existenţa unor temperaturi negative mai scăzute decât normal cum s-a întâmplat în mai multe zone ale Gorjului unde s-a ajuns până la -32 grC. Îngheţuri timpurii pot avea loc pe plaiurile gorjene uneori chiar în prima decadă a lunii septembrie iar cele mai târzii în a doua decadă a lunii mai. Ca o particularitate a zonei, zăpada poate cădea pe culmile masivelor Vâlcan sau Parâng de la sfirşitul lui septembrie şi dura până în mai. În depresiuni, fenomenul poate debuta mai târziu iar zăpada se poate topi în luna martie.

În cazul parcurgerii unor trasee montane turistice care necesită un timp mai îndelungat (trasee în circuit, cu campare în tabără ori în explorări pe mai multe zile) extrem de utilă este aflarea prognozei vremii. În acest sens ne vom putea folosi de observarea fenomenelor naturale cum ar fi norii, vîntul, culoarea cerului, soarelui şi a lunii dar şi de indicaţiile unor instrumente ca barometrul sau termometrul.

( VA URMA)