Ameninţarea cu virusul gripal de tip nou a smuls autorităţilor locale şi judeţene câteva gânduri asociate cu ceva tentative de a lua măsuri din care a rezultat, nici mai mult nici mai puţin, decât un plan.
Astfel, o boală care a ucis mii de oameni în alte state şi care a început să facă victime şi în România, îi impresionează „subtil” pe aceştia, care în loc să ia măsuri concrete, realizează rapoarte kilometrice cu „ce vom face dacă”.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Gorj s-a întrunit ieri, din nou, pentru un lung schimb…de vorbe. Membrii acestuia au prezentat rapoarte şi materiale despre mult discutata şi temuta gripă porcină care, însă, pe gorjeni i-a ocolit şi în fapt şi în gând, grijile autorităţilor pentru o eventuală panedemie rezumându-se la discuţii. Potrivit CJSU Gorj, planul are ca obiectiv „protejarea populaţiei împotriva unei pandemii de gripă şi vizează îndeplinirea mai multor atribuţii intersectoriale”. Printre acestea se numără „soluţii” în cazul apariţiei virusului gripal de tip nou, acestea fiind, de fapt, o înşiruire de cuvinte goale: „pregătirea autorităţilor şi a populaţiei pentru furnizarea unui răspuns rapid şi credibil în cazul unei pandemii de gripă, având la bază rezultatele cercetărilor ştiinţifice în domeniu; detectarea apariţiei unui nou virus gripal în perioada de alertă a pandemiei şi oprirea răspândirii acestuia în vederea limitării numărului de persoane infectate şi a asigurării condiţiilor optime de îngrijire a bolnavilor la domiciliu sau după caz, în spital sau alte spaţii amenajate; oprirea pe cât posibil a fenomenului de răspândire a virusului în timpul pandemiei, asigurarea mijloacelor optime de prevenire şi a condiţiilor adecvate de îngrijire a populaţiei, asigurarea bunei funcţionări a Statului, prin exercitarea funcţiei esenţiale de guvernare, asigurarea securităţii naţionale, menţinerea ordinii publice şi a activităţilor economice; stabilirea atribuţiilor autorităţilor judeţene, precum şi a celorlalte structuri aflate în subordinea sau în coordonarea acestora, pentru asigurarea coordonării şi conducerii acţiunilor, continuităţii activităţii şi a funcţiilor de sprijin; inventarierea forţelor, mijloacelor şi a altor categorii de resurse ce vor fi puse la dispoziţia autorităţilor implicate în managementul riscului, la nivel naţional şi teritorial; menţinerea încrederii populaţiei în autorităţile publice competente, printr-un proces de comunicare bine coordonat, transparent şi continuu”. Încă o dată se demonstrează că teoria este partea cea mai uşoară, pe când practica lasă mult de dorit.
Dorina Cioplea
