Istoria este cea dintâi carte a unei naţiuni…,căci într-însa… îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul.
Nicolae Bălcescu (1819 – 1852);
Istoria este mitologia oamenilor, cum mitologia este istoria zeilor.Istoriograful face memoriei umane o respiraţie artificială.
Lucian Blaga (1895 – 1961);
Totodată istoria a fost chemată, cu cartea sa de înţelepciune străbună, să ridice sufletele către un ideal pozitiv.
Ilarie Chendi (1871 – 1913);
Cartea unde timpul îşi scrie părerile şi impresiile sale este istoria. Ea formează oglinda adevărului, împărţită în marile capitole care reprezintă viaţa
unui popor: patriotismul, înţelepciunea, libertatea şi înfrăţirea…
Vasile Conta (1845 – 1882);
Depărtate lucruri de ochii noştri ne învaţă cu acele trecute vremi, a pricepe cele viitoare.
Miron Costin (1633 – 1691);
Dintre toate marile mituri ale poporului roman,“mitul mioarei vizionare”, al morţii acceptate cu seninătate ca o reintegrare în cosmos, mitul Mânăstirii Meşterului Manole, în care puterile oarbe ale haosului nu pot fi îmblânzite, ordonate, decât tot printr-un sacrificiu omenesc(fapt notabil şi profund semnificativ, construcţia mânăstirii este intim solidară cu construcţia statului, a principatului Valahiei) şi mitul vânătorii ritual(intim solidar cu construcţia celuilalt stat roman, principatul Moldovei) exprimă la modul cel mai adecvat natura intimă a poporului roman…
Ovidiu Cotruş (1926 – 1977);
Istoria constituie memoria, conştiinţa popoarelor…istoria lărgeşte şi întăreşte conştiinţa unui popor.
Mihail Dragomirescu (1868 – 1942);
A cunoaşte miturile înseamnă a învăţa secretul originii lucrurilor.
Mircea Eliade (1907 – 1986);
Viitorul a-l cunoaşte, te întoarce spre trecut.
Mihai Eminescu (1850 – 1889);
De ce spune toată lumea “miracolul românesc”? Nu! Noi suntem un popor cu trăsături de formare pe care le-au avut şi alte popoare înrudite în Balcani, sau în Apus, francezii, italienii, spaniolii, portughezii. Am trecut un examen istoric excepţional de greu, am rezistat în calea tuturor năvălirilor, ne-am păstrat fiinţa statală(cea mai important armă a supravieţuirii noastre), religia obiceiurile limba,teritoriul, cultura, într-un cuvânt civilizaţia. Dar nu avem o etnogeneză miraculoasă, ci una admirabilă, eroică, dar normală. Noi suntem aici…Pentru că au fost multe rânduri de oameni care ne-au adus până aici, multe rânduri de truditori, care au clădit o ţară românească, să nu ne-o irosim, ci s-o înălţăm, la rândul nostru, pentru cei ce vor veni.
Constantin C Giurescu (1901 – 1977);
Oricine are dreptul să fie mândru de strămoşii săi, dacă e în stare să-şi îndeplinească datoria de a-i imita. Fiecare popor are sufletul său, format în sute de mii de ani, din firea pământului, din freamătul codrilor, din floarea albă a primăverii, din raza soarelui, din ceaţa toamnelor şi gerul iernilor, din toate frământările, suferinţele, silinţa, gloria, din nesfârşit de multe amintiri îngrădite pe urma morţilor, care astfel n-au murit întregi, ci din adâncul zăcerii lor sprijină răsfăţarea la lumină a urmaşilor ce au venit din ei şi trăiesc după dânşii. Acest suflet e preţul, mare sau mic, al fiecărui popor. Pe aceste două temelii se sprijină mărirea trainică a unui neam: amintirea totdeauna a trecutului şi conştiinţa datoriei împlinite de toţi, în fiecare clipă. Istoria aceasta este totuşi un mare tribunal, la care se judecă popoarele şi naţiunile.
Nicolae Iorga (1871 – 1940);
Să ne ţinem de obiceiurile strămoşeşti – atât cât nu sunt împotriva dreptei cugetări. Să ne ţinem de limba, de istoria noastră aşa cum se ţine un om în primejdie de a se înneca, de prăjina ce I se aruncă spre scăpare. Istoria românească mai ales să ne fie cartea de căpetenie, să ne fie paladiul naţionalităţii
noastre. Într-însa vom învăţa ce am făcut şi ce avem să mai facem: printr-însa vom prevedea viitorul: printr-însa vom fi români…..
Căci istoria este măsura, metrul prin care se poate şti dacă un popor propăşeşte sau dacă se înapoiază.Întrebaţi dar istoria, şi veţi şti ce suntem,de unde venim şi unde mergem. De unde venim şi
unde mergem, trecutul şi viitorul, iată toată fiinţa noastră, iată mijlocul de a ne cunoaşte.Istoria…. Ne mântuie de prejudecăţi, ne sporeşte
ispita prin ispita veacurilor şi ne lungeşte, cum am zice, viaţa… Ea ne leagă cu vecia, punând în comunicare seminţiile trecute cu noi, şi iarăşi pe noi cu seminţiile viitoare, cărora are să le predea povestirea faptelor noastre. Istoria patriei… a contribuit la păstrarea naţionalităţii, căci ce poate mai mult să ne-o păstreze decât istoria, care ne arată ce am fost, de unde am venit, ce suntem şi, ca regulă de trei, ni se descoperă şi numărul necunoscut, ce avem să fim. Istoricul…. Îl vreau să fie cetăţean al lumii, fără stăpân, fără pravilă, fără privire către opinia vremii sale, şi nescriind decât pentru stima oamenilor cu dreaptă judecată şi pentru lauda viitorimii.
Mihail Kogălniceanu (1817 – 1891);
Cei ce se căznesc să-şi înmormânteze trecutul, riscă să-şi primejduiască viitorul. Un popor nu poate să aibă alt patrimoniu mai de preţ decât cel păstrat şi perpetuat din generaţie în genraţie, prin istoria sa naţională, prin acest nesecat izvor al energiei spirituale. În ea îşi caută şi îşi găsesc adăpost valorile neamului, care a fost în stare să le dea fiinţă. Istoria este altarul de rodnică închinare în faţa acestor valori nepeiritoare.
Ioan Lupaş (1880 – 1967);
O generaţie care nu-şi cunoaşte antecedenţii, n-are acte de stare civilă în regulă.
Tudor Muşatescu (1903 – 1970);
Interesul unui popor pentru istoria sa este totodată măsura cea mai sigură pentru gradul său de cultură, pentru civilizaţia lui. Ce ar putea oare mai mult să nutrească, să aducă la cea mai înaltă manifestare nobilul sentiment şi iubirea de neam şi de ţară, acel sentiment din care singur se naşte virtutea ce ridică şi înalţă popoarele, decât pildele şi învăţămintele istoriei naţionale.
Dimitrie Onciul (1856 – 1923);
Unde nu e viaţă spirituală, nu e istorie. Întocmai ca arta, religia şi filozofia, istoria este şi ea, o atitudine în faţa lumii, a vieţii.
Vasile Pârvan (1882 – 1927);
Cine pretinde a nu fi învăţat nimic, de la înaintaşi, e un nebun pe propria socoteală. Dacă nu foloseşti ceea ce au cucerit veacurile înaintea ta, eşti un incult şi un barbar…
Tudor Vianu (1897- 1964);
Noi credem că istoria va aduce mult mai multe servicii, chiar pentru ridicarea morală a unui popor, dacă nu va reproduce decât curatul adevăr, fără să-I mai potrivească cu interesele momentului…Istoria …. învaţă pe un popor cum să scoată din studiul trecutului învăţătura trebuitoare pentru a realize în el ideile libertăţii şi ale egalităţii
Alexandru D Xenopol (1847 – 1920).
CULESE DE CĂTRE JURIST, ION M UNGUREANU -ȚICLENI
