Virgil Popescu nu mai vrea decarbonare rapidă

Virgil Popescu a vrut să radă cărbunele de pe harta energiei românești, lucrând cu frenezie la un plan de restructurare distrugător, împreună cu șefi din companie, precum Lăcrămioara Pințea, al cărei soț e director în OMV Petrom.

Ieri, ziarul Național a făcut cunoscută suceala acestui ministru care, din 2020 încoace, cu liota de șefi de federații sindicale din CEO și specialiști ,,cu beneficii” în ale energiei au compus un plan de decarbonare pe care l-au accelerat din exces de zel și cu gândul la viitoarele comisioane din afacerile construcției capacităților de energie verde, fără să le fie impus acest lucru de către Comisia Europeană. În fine, cert este că actualul ministru le-a adus la cunoștință liderilor de federații sindicale din CEO, la Mehedinți, la o întâlnire ca între prieteni, că planul de închidere a termocentralelor va fi schimbat.

Dacă închide cărbunele, destabilizează, cu bună știință, Sistemul Energetic Național
Ziarul Național presupune că ministrul Popescu a cedat presiunilor PSD, deși social-democrații nu au avut o problemă, până de curând, cu planul de restructurare a CEO: ,,Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a convocat o întâlnire cu federațiile sindicale din sector pentru a anunța schimbarea ordonanței privind decarbonizarea, care prevedea închiderea rapidă a termocentralelor pe cărbune. Chiar dacă modificarea este încă la nivel declarativ, noua optică a ministrului pare să fie rezultatul presiunilor PSD din cadrul coaliției, dar și a presiunilor publice, având în vedere riscurile uriașe de destabilizare a Sistemului Energetic Național”, notează publicația.

Întâlnire la Severin
Virgil Popescu i-a convocat la Drobeta Turnu Severin pe liderii Federațiilor Univers și Mine Energie pentru a le comunica schimbarea strategiei energetice. ,,În primul rând am discutat despre problema ordonanței cu decarbonizarea, pentru că România s-a angajat prin PNRR să elaboreze până în 30 iunie o astfel de lege. Nu poți să dezafectezi ireversibil capacitățile de producere a energiei pe cărbune. Și dacă se construiesc centralele pe gaze, nu știm dacă până atunci putem să scoatem gaze din Marea Neagră, pentru că în România nu prea s-a făcut nimic la termenul la care s-a propus. Ministrul Virgil Popescu a spus că o să facă modificări la ordonanță și că o să scoată și cele două anexe, unde era trecut când se închid grupurile. Acum, sper să le și facă, pentru că a spus că o să schimbe acele termene de închidere. Este posibil ca, înainte de întâlnirea cu noi, ministrul Virgil Popescu să fi vorbit și cu politicienii de la Gorj, dar și cu cei din coaliție, pentru că era pus în gardă de chestiile astea”, a declarat Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie, pentru publicația citată.

A vrut, până ieri să elimine, din SEN 2.100 de MW
Joi, 16 iunie, la sediul Ministerului Energiei va avea loc și Comisia de Dialog Social din cadrul ministerului, în care se vor purta discuțiile finale asupra proiectului ordonanței privind decarbonizarea, anunță sindicaliștii. Solicitările federațiilor sindicale din sectorul energetic sunt eliminarea din textul ordonanței a expresiei ,,dezafectare ireversibilă” și neînchiderea capacităților de producere a energiei pe bază de cărbune decât în momentul funcționării centralelor pe gaz. Potrivit proiectului de ordonanță, 2.100 de MW produși pe bază de cărbune ar fi trebuit să dispară până în 2025.

Spun că vor închidere în 2032
Sindicaliștii au spus că au mai cerut adaptarea ordonanței de urgență la planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, cu termenul de închidere 2032, funcționarea în regim de siguranță a Sistemului Energetic Național, precum și posibilitatea pornirii grupurilor oprite prin programul de decarbonizare în situația unei crize energetice. De asemenea, sindicaliștii au solicitat modificarea actului normativ în ce privește venitul de completare, astfel încât acesta să fie pe o perioada de 4 ani, cu o valoare a salariului mediu pe toată durata celor 4 ani și cu păstrarea condițiilor de grupă pe toată această perioadă, dar și plăți compensatorii mai mari decât cele acordate în perioada anterioară.
M.C.H.