În pofida faptului că sunt de speriat, viperele se pare că le inspiră unora mai mult interes decât teamă. În ultimele zile, tot mai mulţi gorjeni au postat pe internet fotografii cu vipere surprinse în diferite zone din judeţ. Din fericire, până în prezent nu s-a înregistrat niciun caz de persoană muşcată de viperă, de la începutul anului până în prezent. Cu toate acestea, Spitalul Judeţean de Urgenţă are pe stoc vaccin antiviperin.
Viperele se întâlnesc mai ales vara, deoarece atunci ies de la hibernat şi se aşează pe stânci, la soare. În plus, lunile iunie-august reprezintă perioada lor de împerechere. Vipera are corpul cenuşiu deschis sau cafeniu, cu o bandă negricioasă în zig-zag pe spate. Pe cap se găseşte o pată negricioasă în formă de V întors. Corpul este scurt şi gros, putând atinge maxim 80 cm în lungime; coada se termină brusc. Vârful cozii este portocaliu pe partea inferioară.
Conducerea Salvamont Gorj spune că zona cu cea mai mare afluenţă de vipere este de la Jiu până în Valea Cernei, în munţii Vâlcan, Godeanu şi Mehedinţi. „Viperele stau în zonele cu expunere la soare; practic, ele se încarcă cu căldură pentru a rezista pe timpul nopţii. De regulă, atacă atunci când omul încearcă să o prindă sau când nu este încălzită suficient să poată fugi, dar destul încât să poată muşca”, menţionează Sabin Cornoiu, şeful Salvamont Gorj.
Cum ne ferim de vipere?
Pentru a se proteja de muşcătura de viperă, oamenii trebuie să poarte îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată, adică bocanci, care să fie înalţi; nu pantofi sport şi cu atât mai puţin papuci; dacă poartă pantaloni scurţi, pot fi luate jambiere care să protejeze gambele împotriva unei posibile muşcături. Trebuie evitate tufişurile şi este necesară precauţie în privinţa locului unde se păşeşte. În zonele cu vipere sunt recomandate plimbările doar pe timpul zilei.
Muşcăturile de viperă sunt rareori letale. Totuşi, ajutorul medical de urgenţă este necesar. Astfel, persoana muşcată nu trebuie să se agite şi nici să facă mişcări, deoarece ritmul bătăilor inimii creşte, circulaţia sângelui e accelerată şi veninul pătrunde mai repede în torentul circulator; este recomandat să se ia o aspirină, să se înlăture veninul din jurul muşcăturii şi să se dezinfecteze rana cu apă oxigenată.
De asemenea, este foarte important să se pună un garou, recomandându-se mutarea acestuia dinspre rană spre inimă din 10 în 10 minute, pentru a preveni cangrena. Între timp, este foarte important să se ajungă cât mai repede la o unitate medicală pentru administrarea serului antiviperin.
Din fericire, la nivelul judeţului Gorj nu mai există alţi şerpi veninoşi în afara viperelor, după cum confirmă conducerea Salvamont Gorj. Potrivit statisticilor, la nivelul judeţului nostru au fost în jur de zece cazuri de muşcături de viperă, înregistrate în ultimii 20 de ani.
Viperele din Gorj, vedete pe internet
În ultimele zile, pe reţelele de socializare circulă tot mai multe fotografii postate de gorjenii care au întâlnit vipere în timpul plimbărilor în natură. În timp ce unii dintre ei postează imaginile atrăgând atenţia cetăţenilor asupra zonelor populate cu vipere, alţii doar se mândresc cu capturile obiectivelor aparatelor de fotografiat sau telefoanelor pe care le deţin.
De precizat faptul că de la începutul acestui an, până în prezent, nicio persoană din judeţul nostru nu a fost muşcată de viperă, însă conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu s-a asigurat că are pe stoc ser antiviperin. „Avem vaccin antiviperin, astfel că, dacă vor apărea persoane muşcate de viperă, le vom administra acest ser”, confirmă Tiberiu Tătaru, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu.
Recent, salvamontiştii gorjeni au fotografiat o viperă în zona Padeş-Cerna, în timp ce se afla în patrulare; potrivit acestora, vipera se încălzea, pe o stâncă şi nu a avut niciun fel de reacţie când a fost fotografiată.
Minodora Sucea
