În curând, am putea pierde soiuri de struguri precum Busuioaca de Bohotin, Creaţa sau Burgundul pentru că sunt cultivate tot mai puţin.
Scopul pur comercial al culturilor de soiuri nobile a viţei-de-vie ne-ar putea costa mult mai scump decât credem. În viitorul apropiat riscăm să rămânem fără mai multe vinuri nobile, tocmai pentru că acestea nu sunt destul de cunoscute, spun specialiştii din domeniu.
„O parte din soiurile care riscă să dispară nici nu au fost cultivate vreodată pe arii întinse. Burgundul este unul dintre soiurile la care mulţi renunţă. Se preferă cultivarea şi comercializarea soiurilor internaţionale precum Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Merlot sau Rieslingul italian”, ne-a declarat Rareş Marinescu, director naţional şi de marketing la Crama Oprişor. Potrivit acestuia, în Banat, cam aceeaşi soartă o are Creaţa, un soi alb care peste câţiva ani s-ar putea să nu mai existe.
La fel se va întâmpla şi cu Mustoasa şi Novac, două vinuri care sunt din ce în ce mai rare din cauza podgoriilor care se restrâng de la an la an. Zghihara de Huşi este iar un soi foarte restrâns, cultivat doar în Huşi şi Odobeşti. „Nu avem o lege care să ne protejeze şi să ne susţină pentru a putea cultiva cât mai multe soiuri autohtone”, ne-a mai spus Marinescu.
Busuioaca de Bohotin, falsificată pe scară largă
Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) spune că printre soiurile care ar putea intra tot în categoria celor pe cale de dispariţie ar putea fi şi Busuioaca de Bohotin.
„Aceasta mai este cultivată doar pe câteva sute de hectare şi numai în vreo două zone din ţară”, spune şeful PNVV. De aceeaşi părere este şi reprezentantul Cramei Oprişor, care afirmă că Busuioaca de Bohotin comercializată pe piaţa românească este falsificată în proporţie de 95%.
Într-o situaţie asemănătoare se află şi Băbeasca, despre care se spunea că deja a dispărut. România are soiuri recunoscute la nivel mondial precum Feteasca Regală, Grasa de Cotnari, Feteasca Neagră, Tămâioasa Românescă, Busuioacă de Bohotin sau Negru de Drăgăşani.
Daniela Scafeş