Viaţa Spirituală – Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa! – Dumnezeu ne arată că Pogorârea Duhului Sfânt constituie momentul începutului Bisericii, iar Sfinţii Apostoli devin şi vestitori ai Învierii şi ai învăţăturii lui Iisus Hristos!

HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
În Duminica a 8-a după Paşti. (+) Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile); Toate ale praznicului; Ap. Fapte 2, 1-11; Ev. Ioan 7, 37-53; 8, 12 la Sfânta şi Dumnezeisca Liturghie oficiată în lăcaşele de cult din Patriarhia Română, la Sfânta Evanghelie ne îmbogăţim cu frumuseţea de nespus a Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh, numită în popor și Duminica Mare, sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc scrierile sfinte și cu care se încheie descoperirea față de lume și de creație a Lui Dumnezeu, fiindcă la Pogorârea Sfântului Duh – Cincizecimea sau Rusaliile, prin Taina Duhului Sfânt păstrează Biserica spre a fi una, sfântă, sobornicească şi apostolească! Această sfântă zi este rânduită întotdeauna la 10 zile după Înălțare sau la 50 de zile după Paști, când a avut loc evenimentul sărbătorit și când evreii își serbau și ei praznicul . Putem spune, de asemenea, că este sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, căci în aceeași zi, în urma cuvântarii Sfântului Apostol Petru s-au convertit la creștinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim! Până atunci, Duhul Sfânt a locuit printre oamenii care L-au urmat pe Mântuitorul Iisus Hristos, iar, în felul acesta, Dumnezeu ne arată că Pogorârea Duhului Sfânt constituie momentul începutului Bisericii, iar Sfinţii Apostoli devin şi vestitori ai Învierii şi ai învăţăturii lui Iisus Hristos!

Deoarece, 3000 de oameni au devenit ucenicii lui Iisus, chiar din ziua aceea (Faptele Apostolilor 2:41)
Dumnezeu a creat Biserica prin «cei aleși», iar, Capitolul 2 din «Faptele Apostolilor» vorbește tocmai despre lucrurile acestea, fiindcă, se arată că în ziua aceea, Spiritul lui Dumnezeu a coborât la 120 de oameni care au urmat învățăturile lui Iisus, iar acești oamenii au început să vorbească miraculos, în diferite limbi, altele decât limba lor de origine, mai ales că în felul acesta s-a produs o adevărată metamorfoză spirituală, pentru că erau mii de oameni în Ierusalim. În acel moment, ei au văzut ceea ce s-a întâmplat, mai ales că în fața mulțimii, Petru a propovăduit pentru prima dată Evanghelia, iar mesajul transmis a avut un impact hotărâtor, când 3000 de oameni au devenit ucenicii lui Iisus, chiar din ziua aceea (Faptele Apostolilor 2:41). De atunci, Evanghelia s-a răspândit pretutindeni şi totul a început cu prima Duminică a Cincizecimii, deoarece, minunea s-a întâmplat la 50 de zile de la Învierea lui Iisus. Undeva, înainte de 50 de zile, ucenicii au fost convinși că Iisus va fi Înviat din morţi, însă, în Duminica de Rusalii, totul s-a făcut public și în plan istoric totul s-a schimbat, pentru că toţi au înţeles Adevărul Învierii Mântuitorului, chiar dacă unii nu au crezut că a Înviat Domnul! Dar, a devenit foarte clar faptul că viața ne-a fost schimbată după Duminica de Rusalii. De altfel, exact după 50 de zile de la «Sărbătoarea Primăverii», vorbim despre duminica în care evreii celebrează Cincizecimea (adică de 10 ori 5 = 50), care se numea Sărbătoarea Săptămânilor, deoarece este calculată prin 7 săptămâni. De altfel, evreii, au sărbătorit Paștele vreme de 1500 de ani, iar, Sărbătoarea Paștelui este de asemenea menționata în «Faptele Apostolilor». Motivul pentru care oamenii sărbătoresc în toată lumea Ziua Paștelui în Ierusalim, și în care au auzit clar mesajul lui Petru, este tocmai pentru că au înțeles ceea ce înseamnă a sărbători Paștele, cum s-a întâmplat în Vechiului Testament, mai ales că şi astăzi, evreii sărbătoresc Paștele, iar sărbătoarea se numește «Shavuot». Deci, să numărăm cincizeci de zile, până în ziua care vine după al şaptelea Sabat, şi atunci să aducem Domnului un nou dar de mâncare. Să aducem din casele noastre la biserică două pâini, ca să fie legănate într-o parte şi într-alta, să fie făcute cu două zecimi din floarea făinii şi coapte cu aluat, iar, acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul. (Leviticul 23:16-17). Aşadar, Rusaliile din «Faptele Apostolilor» 2 cade în aceeași zi cu Paștele din Vechiul Testament numită şi «Sărbătoarea Săptămânilor», mai ales că Învierea lui Iisus a fost de «Sărbătoarea Săptămânilor» și în «Faptele Apostolilor» 2 Sărbătoarea Primăverii care apare exact în calendarul evreiesc, totul fiind coordonat de «O Minte Atotştiutoare» de-a lungul istoriei. Iar, cu atâtea zile într-un an, ne punem întrebarea: de ce răstignirea lui Iisus, Învierea și coborârea Duhului Sfânt s-au petrecut cu precizie în fiecare zi a celor trei Sărbători ale Primăverii din Vechiul Testament, cu excepția cazului în care acestea ar fi fost planificate, iar acest lucru este posibil numai dacă «O Voinţă Divină» a coordonat totul de-a lungul istoriei. Sunt unii care consideră că Sf. Ev. Luca, unul dintre autorii «Faptelor Apostolilor» 2 a făcut ca evenimentele relatate în aceste Fapte să se potrivească minunat cu Sărbătoarea Primăverii. Atunci, el a făcut ca să se potrivească «Mintea» şi «Voinţa» care controlează evenimentele! În relatarea Sf. Ev. Luca, el nici măcar nu vorbește despre evenimentul Sărbătorii de Paști, pentru că e mai greu de explicat motivul pentru care ar fi trebui să facă ceva atât de creativ și în acelaș timp dramatic pentru ca să se întâmple în acea zi! De aceea, e bine să nu uităm că vom păstra în memoria sufletului Sărbătoarea de Paşti! Cincizecimea este de asemenea, ziua Sărbătorii Săptămânilor, dovadă că Dumnezeu ne arată că Pogorârea Duhului Sfânt constituie momentul începutului Bisericii, iar Sfinţii Apostoli devin şi vestitori ai Învierii şi ai învăţăturii lui Iisus Hristos!

Credincioșii trebuie să ducă la biserică şi crenguțe de tei și de nuc pentru a fi sfințite!
Cei mai mulţi dintre oameni, dacă nu chiar toţi, cred că Cincizecimea, aşa cum este relatată în «Faptele Apostolilor» 2 se raportează minunat cu însăşi conexiunea dintre cele două evenimente, iar, Sf. Ev. Luca, ar fi trebuit să fie un geniu care să inventeze legătura, însă, Luca nu era un geniu, ci, un păstrător de memorie sfântă! Deși înțelegem că Rusaliile sunt adevărate, aceasta nu este totul, mai ales că mulți oameni s-au pocăit tocmai de Rusalii și tocmai prin experiențe similare. Deoarece primii ucenici ai lui Iisus Hristos au avut această experiență de Rusalii prin «așteptarea darului Duhului», astăzi, oamenii speră să primească acest «dar» în mod similar. Oamenii așteptă și Îl invocă uneori pe Dumnezeu să li se dea o altă sărbătore de Rusalii, însă, a gândi în acest fel presupune că a fost așteptarea și rugăciunea care mișcau Duhul lui Dumnezeu în acel moment. A gândi în acest fel speculativ înseamnă să pierdem până la urmă esența faptului că Cincizecimea (Rusaliile) înregistrată în «Faptele Apostolilor» Capitolul 2, nu a fost prima Cincizecime. În concluzie, Sărbătoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare creştină alături de cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli, mai ales că despre ea amintesc Sfântul Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) şi Sfântul Ev. Luca (Fapte 20, 16). Merită precizat faptul că sărbătoarea aceasta este menţionată şi în Constituţiile Apostolice şi de mai mulţi părinţi ai primelor secole, Sfântul Irineu, Tertulian, Origen, Sfântul Epifanie, precum şi de canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) şi de canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (325), care nu recomandă îngenuncherea în ziua Rusaliilor! Până către sfărşitul secolului al IV-lea şi începutul celui de-al V-lea, Cincizecimea sau Rusaliile marca o dublă sărbătoare, atât Înălţarea Domnului, cât şi Pogorârea Sfântului Duh, dar, după cum ne mărturiseşte în prima jumătate a secolului al IV-lea, istoricul Eusebiu de Cezareea, din jurul anului 400 înainte, sărbătoarea a fost fixată în ziua a 40-a după Paşti, aşa cum este sărbătorită până astăzi, Cincizecimea marcând numai Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh. De altfel slujbele bisericii ortodoxe din ziua Rusaliilor se desfășoară în dimineața zilei de Duminică a Rusaliilor și toată lumea este încurajată să poarte roșu, care înseamnă focul Duhului Sfânt ce pogoară peste Sfinţii Apostoli. Aşadar, după ce s-au desfășurat slujbele, majoritatea oamenilor sărbătoresc cu o masă bogată împreună cu familia și prietenii! La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică şi crenguțe de tei și de nuc pentru a fi sfințite. Un alt obicei specific Rusaliilor constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori! În ziua de Rusalii, nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi «luat din Rusalii», nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și te pot pedepsi, şi de asemenea, de Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele! Cine lucrează în ziua de Rusalii, va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și nu prețuiește, aşa cum se cuvine, ziua aceasta sfântă! De la Rusalii, timp de 9 săptămâni, nu se vor mai culege ierburi de leac, pentru ca noi să conchidem că Dumnezeu ne arată că Pogorârea Duhului Sfânt constituie momentul începutului Bisericii, iar Sfinţii Apostoli devin şi vestitori ai Învierii şi ai învăţăturii lui Iisus Hristos!
Profesor dr. Vasile GOGONEA