Melatonina, o substanță produsă de epifiză, care joacă un rol esențial pentru sănătatea noastră reprezintă singurul antioxidant care asigură un somn ușor și odihnitor. Prin scăderea nivelului colesterolului, are un efect benefic și asupra inimii. Ea întărește sistemul imunitar și revitalizeaza sistemul endocrin și viața sexuală, jucând, în același timp, un rol esențial în întârzierea proceselor de îmbătrânire, în prevenirea unor boli degenerative, precum Alzheimer sau Parkinson, dar și în combaterea unor forme de cancer.
Trebuie știut, însă, că deja din timpul adolescenței producția de melatonină scade rapid, în timp ce necesarul organismului crește. De asemenea, moleculele de melatonină sunt distruse, fără a mai putea fi regenerate, odată cu fiecare act de reducere a radicalilor liberi generați în organism din cauza stresului și a celorlalți factori agresori.
Producția de melatonină nu are loc decât la întuneric, fiind inhibată chiar și de prezența unei lumini slabe. Cercetătorii de la Centrul Somnului din Edinburgh au demonstrat că și verificarea e-mail-urilor înainte de culcare are același efect cu cel al unui espresso. Schimbarea fusului orar sau lucrul în ture sunt alți factori perturbatori. Din cauza tuturor acestor factori, la majoritatea persoanelor adulte apare un deficit sever de melatonină care provoacă, în timp, o degradare a calității somnului și a stării noastre de sănătate și o îmbătrânire precoce.
Somnul în timpul zilei ajută memoria
Un pui de somn, în jurul prânzului sau pe parcursul zilei, nu dăunează nimănui; specialiștii consideră chiar că acesta îmbunătățește memoria. Dar, nu orice somn are același rezultat.
Dacă somnul durează 10 minute oboseala dispare și crește potențialul intelectual pentru următoarele două ore și jumătate. Totuși, dacă somnul este mai scurt, nu are nici un beneficiu.
Dacă somnul durează 20 de minute:
– În primul rând, efectele pozitive nu apar imediat, ci după cel putin 35 de minute după trezire (atât are nevoie organismul pentru a-și reveni), dar totuși ele există: se va dubla timpul de reacție și va crește performanța sarcinilor alfanumerice.
Dacă somnul durează 30 de minute:
– Somnolența după încetarea somnului va dura aproximativ 5 minute, dar apoi se va amplifica gradul de atenție și alerta pentru următoarele 90 de minute. De fapt, ar fi recomandate înca 10 minute de somn pentru a se evita starea de „buimăceală”.
Daca somnul dureaza între 45 și 90 de minute:
– Nu există prea multe beneficii, întrucat somnul se va transforma într-un somn profund de scurtă durată, fără continuarea ciclurilor specifice unui somn complet; după trezire, nivelul de oboseală poate părea mai accentuat decât înaintea somnului.
Dacă somnul dureaza între 90-110 de minute:
– Durata medie a ciclului unui somn este de 90 de minute. Dar obiceiul de a avea un somn prelungit în timpul zilei poate fi și un semnal de alarmă privind prezența unei tulburări de somn.
Oboseala afectează perfor-manța și poate fi periculoasă în anumite circumstanțe.
Pentru cei care lucrează ca șoferi, în armată, domeniul medical sau au alte locuri de muncă ce impun atenția sporită, odihna poate însemna diferența dintre viață și moarte.
Cercetările au demonstrat că piloții, care au dormit în timpul zilei, au avut o creștere a performanței cu până la 34%, iar atenția lor a fost cu 54% mai sporită în următoarele două, trei ore după somn, comparativ cu datele înregistrate la ceilalți colegi.
De asemenea, pentru șoferi este foarte important să doarmă suficient înainte de a se așeza la volan; atunci când o persoană care conduce se simte obosită, un pui de somn de 20 de minute, urmat de o băutura cu cofeină, poate reduce riscul producerii unor accidente.
Din cauza înclinației naturale a organismului de a dormi noaptea, poate fi dificil pentru oricine să rămână treaz și să mențină aceeași productivitate pe timp de noapte, chiar dacă a dormit ziua. De aceea, pentru cei care lucrează în mai multe schimburi (ziua și noaptea) combinația cu cel mai benefic efect, înainte de a merge la locul de muncă, ar fi un somn de scurtă durată urmat de o băutură care conține cofeină.
Cele mai multe dintre cercetări au dovedit că somnul de scurtă durată, după-amiaza, poate fi cel mai bun mod de a combate somnolența, de a îmbunătăți performanța la locul de muncă și de a depăși oboseala care se instalează în a doua parte a zilei, după prânz.
Somnul și ceasul biologic
Contrar a ceea ce se poate crede, exceptând cazul persoanelor care suferă de insomnie, un somn de scurtă durată în timpul zilei nu afectează somnul de noapte. De fapt, acesta poate fi în acord cu un ritm circadian fin reglat. Pentru majoritatea oamenilor, ciclul de somn-trezire presupune a fi treaz timp de 16 ore și a dormi aproximativ 8 ore. Dar cei mai mulți dintre oameni nu cunosc faptul că ceasul biologic are două perioade de declin energetic și al vigilenței pe parcursul unei zile: prima la aproximativ ora 02:00 și alta în jurul orei 14:00. Nevoia de a dormi în timpul acestor ore este ridicată și poate fi chiar o provocare pentru o persoană care este privată de somn.
Specialiștii recomandă somnul din timpul zilei, mai ales în cazul în care nu s-a dormit pe parcursul nopții.
C.R.
