VECINĂTĂȚILE URBANE MILITARE – MOTOARE DE RELANSARE ECONOMICĂ POST COVID-19

3187

În contextul, în care suntem în plin proces de găsire a unor soluții și măsuri de ,,relansare economică” post COVID-19, caravanaurbana.ro publică în exclusivitate o analiză strategică, care are ca obiectiv principal propunerea unei viziuni integrate pentru ,,relansarea economiilor urbane” cu referire și focalizare pe ,,vecinătățile urbane militare”, acele orașe aflate în proximitatea imediată a principalelor baze militare afiliate parteneriatului strategic SUA/NATO, analiza care urmează a se fundamenta pe trei direcții strategice: reziliență individuală (securitatea și securitatea cetățeanului), reziliență comunitară (securitate și reziliență urbană) și reziliență națională (securitate și reziliență națională).Potrivit analizelor și alertelor emise periodic de caravanaurbana.ro, anticiparea crizei COVID-19 s-a regăsit permanent în viziunea strategică NATO URBAN, caravanaurbana.ro fiind singura platformă media din România generatoare de early warning (EW), de programe și evenimente strategice în cultura de securitate și reziliență urbană, care a reușit să întrevadă timpuriu impactul pandemiei asupra mediului de afaceri din România și asupra mediului guvernamental /nonguvernamental, venind permanent cu soluții de gestionare a crizei urbane prin activarea inclusiv de ,,celule de crize” la nivel de leadership organizațional și prin definirea conceptului de ,,vecinătăți urbane NATO”. De asemenea, prin operaționalizarea Cluburilor de Afaceri NATO s-a definit și creat un nou leadership de afaceri, urmând să funcționeze într-o nouă viziune integrată de business strategic militar.
Avantajele comunităților urbane, poziționate geografic în vecinătățile urbane militare, le conferă nu doar stabilitate, securitate și reziliență urbană, dar și noi oportunități de afaceri și, totodată, locuri de muncă în relația cu bazele militare din proximitatea urbană. De reținut că și celelalte orașe au aceleași șanse, având în vedere că orice agent economic de pe teritoriul României poate participa la licitațiile publice organizate de MApN sau structurile NATO în baza Certificatului NCAGE NATO. În acest context, mediul de afaceri din vecinătatea urbană a Comandamentului NATO și a celorlalte baze militare româno-americane vor intra pe o piață comercială nouă prin certificarea furnizorilor de produse și servicii ca agenți economici NATO la iniţiativele, proiectele sau programele internaţionale organizate de MApN și structurile militare NATO, ceea ce va contribui la strategia de relansare economică a României, post COVID-19.În plus, vă reamintim că potrivit predicțiilor noastre, emise încă din 2019, s-a dat recent startul la licitații publice militare majore: aproximativ 30 milioane de Euro alocați pentru Baza Militară NATO de la Tunari, aproximativ 200 milioane Euro pentru baza Militară de la Câmpia Turzii, urmând în curând și alocarea de resurse financiare NATO pentru Baza Militară de la Kogălniceanu și alte baze miltare aflate de pe terioriul României. Referitor la emergența ,,vecinătăților urbane militare” și a pilonului strategic militar pentru dezvoltarea durabilă urbană, mulți vor invoca faptul că există deja efective militare la nivelul orașelor și că o nouă infrastructură militară – de tip NATO URBAN – nu și-ar găsi rolul în actuala ,,organigramă”. Însă, în prezent capacitatea de răspuns militară la nivel urban se bazează pe ,,o singură armă”, adică mai mult pe strategii tactice de contracarare, și anume focalizare pe incertitudine, apropierea imediată a inamicului și pe vulnerabilități, așa cum s-a operat în perioada stării de urgență, instituită în context COVID-19. Ori, noile perspective se referă la securitatea și siguranța cetățeanului prin dezvoltarea unor noi tehnici de interoperabilitate inclusiv la nivel strategic militar urban. Printre soluțiile avute în vedere, se poate menționa utilizarea mijloacelor de supraveghere inteligente (ex. drone militare) pentru a direcționa și mai bine acțiunile tactice asupra punctelor cheie ale inamicului și utilizarea armelor de la distanță pentru a limita utilizarea luptei apropiate sau pentru a controla informațiile, mobilitatea și forțele tactice ale inamicului. Operațiunile militare urbane va trebui să ia în considerare inclusiv capacitatea de a colecta informații și date despre pozițiile, mișcările și starea forțelor inamice într-un mediu urban și nu doar pe informații tactice colectate după capturarea inamicului, așa cum s-a operat în gestionarea stării de urgență actuală, în colaborare cu forțele de ordine și siguranță publică. Ceea ce trebuie avut în vedere este că, fiecare oraș este unic! Modul în care se manifestă reziliența individuală, comunitară și națională, ține de mai mulți factori interni și externi, ,,vecinătățile urbane militare” influențând major securitatea comunităților din proximitatea urbană, atât din punct de vedere economic, cât și social.
În plus, indicele de reziliență al orașului devine o lentilă prin care se poate înțelege complexitatea urbană prin interacțiunea numeroșilor factori care contribuie la starea de bunăstare socială urbană. Însă, pentru a înțelege mai simplu, există 12 indicatori cheie care descriu atributele fundamentale ale unui oraș rezilient: vulnerabilitate socială minimă (reziliență individuală tradusă prin satisfacerea nevoilor de bază); diversificarea veniturilor (facilitarea accesului la resurse financiare, creșterea capacității de acumulare de economii, instruirea în noi competențe de afaceri, dar și sprijin financiar guvernamental și bunăstare socială); garanții adecvate pentru sănătatea publică și dreptul la viață (operaționalizarea de unități de sănătate integrate și servicii de urgență receptive, care să funcționeze inter-sistemic ,,în rețea de vecinătăți urbane militare”, în cadrul unor ,,hub-uri medicalo-militare interurbane”); identitate colectivă și sprijin (sisteme de întrajutorare în caz de catastrofe și dezastre naturale între comunitățile urbane, vecinătățile urbane militare urmând să joace un rol strategic important de asigurare a securității și rezilienței urbane); stabilitate și securitate socială (operaționalizarea unui management integrat pentru gestionarea situațiilor de urgență, la nivel de ordine și siguranță publică locală, unde dimensiunea militară aferentă bazelor militare din vecinătățile urbane ar putea interveni ca suport în cazuri excepționale de insecuritate urbană); disponibilitatea resurselor financiare și accesul la fonduri de urgență urbane (operaționalizarea unui management financiar solid și conectarea comunităților urbane la fluxuri de venituri diverse, creșterea capacității de a atrage investiții strategice, crearea unor fonduri de urgență la nivel local pentru gestinarea crizelor urbane); reducerea vulnerabilităților urbane; securizarea infrastructurilor critice urbane, dezvoltarea de sisteme integrate de comunicații și mobilitate urbană inteligente în perspectiva ,,5G”; parteneriat public-privat-cetățean; cunoaștere și educație urbană integrată (urban knowledge) în rețea intersistemică; strategii pentru dezvoltarea durabilă urbană, prin emergența pilonului ,,militar urban” alături de ceilalți piloni strategici (mediu, social, economic).Mai mult de atât, pentru o ,,relansare economică integrată”, în contextul crizei urbane generate de COVID-19, este recomandat să se acționeze prin instrumente militare – tactic, operațional și strategic – ceea ce s-ar putea traduce printr-o viziune intersistemică și restrângerea celor 12 indicatori, enumerați mai sus, în 4 categorii cheie: sănătatea și reziliența individuală (siguranța și securitatea cetățenilor); sisteme și servicii urbane integrate (mediu urban); economie și societate (organizațional); și, în sfârșit, leadership și strategie (urban knowledge).
Potrivit declarației președintelui României, Klaus Iohannis, direcțiile Comisiei Europene și fondurile financiare alocate pentru gestionarea crizei urbane actuale, se îndreaptă către consolidarea unui sistem de sănătate solid pentru asigurarea unui răspuns adecvat la situațiile de urgență prin operaționalizarea unor sisteme naționale de sănătate, ceea ce caravanaurbana.ro propunea încă din 2019 sub forma activării și operaționalizăii unor hub-uri de reziliență medicalo-militare integrate la nivel național.
Un alt obiectiv al planului european de redresare economică îl reprezintă asigurarea unui program masiv de investiții, axat pe consolidarea semnificativă a industriilor esențiale și pe relansarea industriilor și a serviciilor puternic afectate de pandemie. Însă, venim cu mențiunea că un rol strategic, în contextul în care România a devenit furnizor de securitate regional, îl va îndeplini industria de armament militar, dacă luăm în considerare investițiile majore în noi baze militare NATO/SUA aflate pe teritoriul României sau consolidarea celor deja existente.În actuala situație, așa cum declara și președintele Klaus Iohannis, este necesară o finanțare substanțială și la nivel european a eforturilor de combatere a efectelor acestei crize și crearea unui Fond de redresare economică, de care să poată beneficia, atenție, toate statele membre, ca un instrument suplimentar față de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel european.Ori, vă remintim că, una dintre analizele publicate de caravanaurbana.ro, încă din 2019, puncta sub formă de analiză early warning că: ,,Securitatea și reziliența urbană este multidimensională și interconectată în contextul intensificării amenințărilor convenționale și hibride, definiția ei urmând să acopere nu doar aspecte de mediu, energetice, comerciale, cibernetice, de sănătate etc., dar și aspecte militare. Consider că, noua Direcţie Generală pentru Industria de Apărare şi Spaţiu, înființată recent la nivelul UE, ar trebui să aloce resurse de apărare comune inclusiv pentru securitatea și reziliența urbană în cadrul unor programe și politici europene comune care să devină parte a unor programe politico-militare urbane, evident în cadrul parteneriatului strategic UE-NATO-SUA. Prin urmare, viitoarea provocare pentru Alianță și, implicit pentru UE, va fi găsirea unor mecanisme de apărare comune urbane prin dezvoltarea în comun a unei infrastructuri critice militare urbane. În prezent, resursele de apărare la nivel urban sunt reduse și nu sunt integrate într-o strategie de interoperabilitate militară urbană care să răspundă unor atacuri, fie ele militare, politice, teroriste sau pandemie etc.”

RECOMANDĂRI:
În acest context, înființarea în România a unui ,,grup de lucru” privind testarea interoperabilității militare urbane, completat de crearea unui Fond de redresare economică, de care să poată beneficia, atenție, toate statele membre, ca parte a parteneriatului strategic SUA-NATO-UE, poate deveni un prim obiectiv strategic pe agenda României în colaborare cu UE, în cadrul Direcției Generale pentru Industria de Apărare şi Spaţiu, așa cum avertiza în sistem de early warning (EW) caravanaurbana.ro.Să nu uităm că, în prezent România este principal furnizor de securitate regional şi, totodată, planificator de operaţiuni militare de securitate şi stabilitate pe flancul de Sud-Est al Alianţei, în contextul găzduirii primului şi singurului Comandament NATO de la Sibiu şi operaţionalizării Scutului Antirachetă de la Deveselu, vector care are capacitatea de a asigura securitatea regională a 30 de capitale, pe o rază de aproximativ 2500 km, România urmând să devină model de strategii militare integrate la nivel urban pe flancul de S-E NATO, în contextul pandemiei COVID-19.

ANALIZA realizată de către:
D-l Victor Aileni, Ex-Senator al României în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiză și planificare strategică al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militara de la Kogălniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor în Informații și Securitate Națională și oferă expertiză în securitate și reziliență urbană, politici și strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here