Usturoiul se cultivă ca şi ceapa pentru calităţile sale alimentare şi medicinale. Conţine cantităţi însemnate de vitamina C şi B; glucozidul sulfurat, uleiul volatil, amestec de sulfură şi de oxid de alii, aproape în stare pură, sulf, iod, siliciu, feculă, 2 antibiotice naturale puternice (alicina şi garlicina), alistatine (I şi II) cu acţiune puternică asupra stafilococulei. Statisticile ne arată că în regiunile unde se consumă mult usturoi, cancerul face mult mai puţine victime. Există o relaţie directă între longevitate, rezistenţă la cancer şi consumul de usturoi.
Conţinutul său bogat în sulf îl face să fie un bun antiseptic pulmonar. În crizele de ficat, usturoiul este utilizat cu mult succes alături de uleiul de măsline, sucul de cătină sau de lămâie. Ajută la scăderea tensiunii arteriale, dacă se bea în fiecare dimineaţă pe stomacul gol câte un pahar cu apă în care a fost pus la macerat 7-8 ore (de cu seara) 1 căţel de usturoi sfărâmat.
Pentru combaterea arterosclerozei se poate folosi infuzie preparată din 5 g de usturoi, 5 g ceapă, 1 pumn de păpădie la 1 l de apă; se beau 4 pahare pe zi. Este un bun antiseptic intestinal şi pulmonar, bacterostatic şi bactericid, tonic (comparat cu chinina), stimulent general (cardiotonic) şi al organului digestiv, stimulent operator, hipotensor (vasul dilatator al arterelor şi al capilarelor în cazul hipertensiunii), încetinitor al pulsului, antispasmodic, reechilibrant glandular, antisclerotic (di-zolvă acidul uric, fluidizant sangvin), diuretic, antigutos, antiartritic, aperitiv, stomahic (activează digestia alimentelor mucilaginoase şi vascoase), carminativ, vermifug, febrifug, preventiv al cancerului. Indicat de asemenea în diaree, dizenterie, afecţiuni pulmonare (bronşite cronice, tuberculoză, cangrenă, gripă, guturai, astm, enfizem (modificator al secreţiilor bronhice, tuse convulsivă), astenie, slăbiciune generală, spasmuri intestinale, hipertensiune arterială, oboseală car-diacă, anumite tahicardii, spasme vasculare, tulburări circulatorii, varice, hemoroizi, dezechilibrări glandulare, arterioscleroză, îmbătrânirea ţesuturilor, surplus (pletoră), hipercoagulabilitate sangvină, reumatism, gută, artritism, oligurie, edemul gambelor, hidrophizie, litiază urinară, blenoragii, lipsa poftei de mâncare, digestie anevoioasă, flatulenţă, paraziţi intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie), prevenirea tuturor formelor de cancer (prin acţiunea lui antiputridică intestinală). Pentru a fi eficient se consumă numai crud. Vă prezentăm în continuare câteva metode prin care vă puteţi bucura de efectele sale benefice:
SOS CU GĂLBENUŞURI DE GĂINĂ ŞI AROMĂ DE USTUROI
Ingrediente: 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 ml ulei, 4-5 căţei de usturoi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură suc de cătină sau de lămâie.
Preparare: Cele 2 gălbenuşuri de ouă se pun cu 3 linguri de apă să stea la rece 10-14 min, se bat cu telul sau furculiţa, adăugând apoi uleiul (puţin câte puţin), până se încorporează întreaga cantitate. De asemenea, se adaugă sucul de cătină, usturoiul pisat şi pulberile, iar pe margini (în forma de ghirlandă) se aşează foile de salată tăiate în fragmente mai mari. Se serveşte cu diferite legume sau cu boabe de soia, de linte sau de fasole germinată.
SOS CU GĂLBENUŞURI DE PREPELIŢĂ ŞI USTUROI
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.
SOS DE CREMOGEN CU AROMĂ DE USTUROI
Ingrediente: 5 linguri cremogen, 4-5 căţei de usturoi, 1 lingură suc de cătină sau de lămâie, 250 ml suc de morcovi sau macerat de tărâţe, 150 ml ulei, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Preparare: Cremogenul se înmoaie cu suc sau macerat, se adaugă uleiul (puţin câte puţin) până se încorporează întreaga cantitate, se amestecă cu usturoiul pisat, sucul de cătină şi pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Se serveşte cu ciuperci şi legume, după dorinţă.
SOS DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROI
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind sucul sau maceratul cu 3 linguri pastă de roşii.
PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI AROMĂ DE USTUROI
Ingrediente: 4-5 căţei de usturoi, 5 linguri făină de soia, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1/2 ceaşcă macerat de tărâţe, 125 g unt, 1 legătură de mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge.
Preparare: Făina de soia se amestecă cu maceratul, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, usturoiul pisat, untul frecat spumă şi tărâţele (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează după fantezia gospodinei.
Sorin MILCU
