Undă verde pentru raftingul gorjean

Pentru iubitorii acestui nou sport „importat” de peste ocean să reamintim câteva repere legate de începuturile şi dezvoltarea acestuia pe plaiurile Jiului de Sus.

Primii paşi în promovarea acestui nou sport la nivelul judeţului au fost făcuţi de Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj şi Asociaţia „Amicii Salvamont” ce în primăvara anului 2001 împreună cu doi redutabili coborâtori pe ape repezi din Franţa (Phillipe Cross şi Jerome Sornicle) au realizat prima coborâre pe Jiu. Acesta a măsurat aprox. 20km a început mai sus de Lainici şi s-a finalizat la Vişina. În anul 2002 se fac o serie de coborâri experimentale cu mai multe feluri de ambarcaţiuni (bărci de plastic ori de pînză cauciucată precum şi cu mai multe feluri de caiace din plastic) care nu dau rezultatele scontate, viteza apei şi configuraţia Jiului producând răsturnarea ori distrugerea acestora.

La începutul anului 2003 în cadrul unui schimb de experienţă între salvamonţii gorjeni şi cei din Bihor sunt experimentate mai multe ambarcaţiuni gonflabile special concepute pentru coborâri pe ape repezi. Experienţa este binevenită, ambarcaţiunile se comportă remarcabil şi se evidenţiază faptul că Jiul în porţiunea defileului va putea fi abordat cu succes pe viitor numai folosind echipament specializat de rafting. În toamna aceluiaşi an este testată în sfîrşit prima ambarcaţiune specializată de rafting (pluta Colorado) de fapt ambarcaţiunea oficială a ultimelor ediţii de campionat mondial la coborâri pe ape repezi. De o calitate excepţională pluta reuşeşte parcurgerea întregului traseu din defileu atingând pe unele porţiuni viteze de până la 50km/oră fără să se răstoarne ori să producă probleme coborâtorilor. De atunci la fiecare început de sezon s-au făcut curse de tatonare şi control al traseului de pe Jiul de Sus iar mai apoi până aproape de sezonul hivernal coborâri pentru agrement şi perfecţionarea tehnicilor specifice foarte complicate deşi la prima vedere coborârea pe ape repezi pare un lucru facil şi fără nici un pericol. Activităţile au fost cuprinse mai apoi în cadrul programului ROMANIA- GORJ-ADVENTURE demers iniţiat şi derulat la ora actuală de specialiştii gorjeni.

O coborâre pe apa cea iute a Jiului de Sus durează între trei şi şase ore de navigaţie continuă dar piedicile şi dificultăţile de manevrare măresc acest timp de câteva ori. Defileul Jiului îmbină aproape toate caracteristicile necesare practicării raftingului: dinamic şi vijelios în prima parte, cu praguri şi fierbători în partea sa centrală şi o uşoară tendinţă de domolire spre final. Prima porţiune este plină de repeguşuri albia este mai strâmtă iar navigaţia cere o îndemânare deosebită. În continuarea traseului săpat de Jiu în stânca masivelor Parâng şi Vulcan navigatorii se apropie de o succesiune de praguri ce face apa să bolborosească. Ne aflăm în punctul numit ”La fierbătoarea Lainiciului”. Continuându-ne drumul pe ape se ajunge la o porţiune unde apele par să se liniştească numită Pleşa iar până la ieşirea din defileu porţiunile liniştite alternând cu cele cu grad mai mare ori mai mic de dificultate.

Având în dotare barca oficială a ultimelor trei ediţii ale campionatelor mondiale de rafting, pluta Colorado în cadrul deschiderii sezonului de rafting, salvamontiştii gorjeni împreună cu mai mulţi pasionaţi ai acestui sport au efectuat cu trei ambarcaţiuni o coborâre pe Jiu de aprox. 12 km în compania reprezentanţilor mass-media şi a unor sportivi gorjeni. Demersul a fost urmărit cu interes şi de tinerii care doresc să se iniţieze în practicarea acestei noi discipline sportive ce au fost prezenţi precum şi de cei aflaţi ocazional pe defileu.

Deşi pare la prima vedere un lucru spectaculos şi la îndemâna oricui, practicanţii de rafting trebuie să posede o multitudine de cunoştinţe. Astfel, de cele mai multe ori, coborâtorii pe ape repezi folosesc în aceeaşi măsură cu alpiniştii corzile şi carabinierele pentru depăşirea porţiunilor dificile. Pentru prevenirea accidentelor ce pot apărea, fiecare membru al echipajului este obligat să poarte costum de neopren, cască de protectie şi vestă de salvare gonflabilă. Practicanţii de rafting trebuie să ştie să acorde primul ajutor la nevoie şi să aibă cunoştinţe legate chiar şi de amenajarea unui bivuac.

Odată cu deschiderea sezonului de rafting operatorii de turism au posibilitatea lansării unor programe competitive urmărind permanent respectarea strictă a regulilor de siguranţă a participanţilor şi a măsurilor specifice acestui gen de acţiuni (să nu uităm că anul trecut un operator de turism din Bucureşti a avut un incident la o coborâre chiar pe Jiu în zona defileului) în care raftingul să devină unul dintre elementele de atracţie.