Un nou sit arheologic, descoperit în comuna Bălănești, județul Gorj

Recent, în cursul anului 2015, un grup de iubitori de natură, drumeție și istorie, au descoperit întâmplător, cu ajutorul detectoarelor de metal, mai multe artefacte geto-dacice din fier, datând din perioada secolelor II – I  î. Hr., într-o pădure ce aparține locuitorilor satului Bălănești, județul Gorj. Acești pasionați de istorie (Cîrstea Valentin, Maria Doru Sorin), conform legislației privind protejarea patrimoniului arheologic, au declarat și predat obiectele descoperite, primăriei, iar aceasta prin intermediul Direcției Județene de Cultură Gorj le-a predat Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu„ din Târgu Jiu.

Din cercetarea sumară a acestora, ne-am dat seama că piesele arheologice descoperite cu ajutorul detectoarelor de metal sunt artefacte aparținând epocii geto-dacice, unele unicat pentru județul nostru. Aprofundând cercetarea bibliografică în vederea clasării acestora, am constatat că ele datează din secolele II – I  a. Hr. și ar putea proveni dintr-o necropolă din acea perioadă, necunoscută de noi până în prezent.
Cele mai importante  piese sunt  cele trei pumnale de tip sica  de fier (două întregi și unul fără mâner și cu vârful îndoit ritual), relativ rare în țara noastră și unicat pentru instituția noastră. S-au mai descoperit două fibule, un vârf de lance, o brățară, o cataramă, aplice și verigi (din fier și bronz).
În urma deplasării în teren  și a depistării zonei în care au fost detectate aceste piese, am hotărât să executăm aici cercetări arheologice de diagnostic intruziv în vederea verificării amplasamentului, identificării, delimitării și protejării sitului arheologic nou descoperit, precum și evaluarea potențialului  său arheologic.
Cercetările de diagnostic arheologic intruziv, executate în a doua jumătate a lunii noiembrie 2015, au constat din executarea a cinci secțiuni de sondaj, cu dimensiuni variabile (din care trei suprapun locurile de descoperire a inventarelor metalice scoase anterior în urma detectării).  Cercetarea a fost realizată manual cu o echipă formată din trei arheologi (dr. Marinoiu Vasile, dr. Sana Daniel și drd. Georgescu Ștefan) și doi muncitori (Cernitoiu Ion și Cîrciu Ion) din cadrul Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu„. Densitatea, lungimea și orientarea secțiunilor a fost determinată și de particularitățile reliefului, precum și de suprafața săpată de ”detectoriști„. Patru din  cele cinci sondaje suprapun zone afectate de descoperitorii amatori, ca urmare a activităților de detecție. Acestea au lungimea cuprinsă între 1,30 și 2 m și lățimea între 1,05 și 1,20 m, iar adâncimea maximă variază între 0, 33 și 0,42 m. Ultima secțiune cu dimensiunile de 10 x 0,80 m și adâncimea maximă de 0,50 m, a avut ca scop evaluarea potențialului arheologic al uneia din cele patru anomalii antropice, care se prezintă sub forma unor movile aplatizate, cu înălțimea redusă (cca. 0, 50 m față de nivelul actual de călcare). Forma lor este, cel mai probabil dreptunghiulară, alterată însă de vegetația de pădure care o suprapune.
Diagnosticul intruziv a condus la identificarea unui nou sit arheologic complex, care conține o necropolă plană de incinerație ce aparține culturii geto-dace din sec. II – I  î. Hr., ce suprapune probabil o locuire anterioară, la care se adaugă și un orizont din Evul Mediu (sec. XV – XVI). Acest nou sit arheologic este situat la limita sud-estică a unui platou, relativ drept, amplasat pe culmea dealului, fiind ușor mai ridicat în zona de cu vestigii arheologice (cca.  4 – 5 m). În sondajele notate cu indicativele S 1, S 2 , S 3 și  S 4  au fost identificate cinci complexe arheologice din categoria mormintelor de incinerație. Tot în zona acestor secțiuni, a fost descoperite materiale arheologice sporadice (ceramică fragmentară și pigmenți de cărbune), care exced limitele mormintelor propriu-zise. De asemenea, în secțiunea S 5, cercetările au mai pus în evidență și existența unui bordei medieval, prevăzut cu un cuptor de tip ”pietrar„, distrus ca urmare a unui incendiu.
Pentru fiecare unitate de săpătură în parte, s-au realizat desene ale planurilor și profilelor relevante, precum și fotografii digitale de ansamblu, de profil, iar după caz și detalii. În cazul complexelor arheologice cercetate s-au realizat desene, integrate în planul general al secțiunilor de sondaj. În același timp, planul unităților de cercetare și delimitarea noului sit arheologic a fost realizat digital pe baza punctelor topografice înregistrate cu un aparat GPS.
Ca urmare a rezultatelor obținute, remarcăm existența unui nou sit arheologic deosebit de important, documentat printr-o serie de vestigii (material ceramic fragmentar, piese din fier și bronz – arme, fibule, brățară, aplice etc.- oase calcinate, pigmenți, complexe arheologice etc.), situat la limita sud-estică a unui platou (cu altitudinea de 320 m),  amplasat pe culmea împădurită a Dealului Mare (între localitățile Drăgoieni și Viezuri), ce aparține însă,  din punct de vedere administrativ, de comuna Bălănești.
De altfel, în cursul aceluiași an 2015, au mai fost descoperite cu ajutorul detectoarelor de metale și alte situri arheologice, inedite și acestea, care prin artefactele descoperite (epoca romană), urmează a fi investigate în viitorul apropiat, după clasare. Toate obiectele descoperite de  cei nouă ”detectoriști„ au făcut obiectul unei expoziții vernisate la sfârșitul lunii decembrie, în cadrul Muzeului Județean Gorj. Din păcate, trebuie să consemnăm și braconajul arheologic (prin folosirea detectoarelor de metale), semnalat în ultimul timp în siturile  cuprinse în ”Lista monumentelor istorice din Gorj„, mai ales în castrele și vicusul militar roman de la Bumbești-Jiu (care face obiectul unei cercetări penale).
Situl arheologic de la Bălănești, descoperit cu ajutorul detectoarelor de metal și cercetat de noi, era total necunoscut în mediul de specialitate. Prin urmare, identificarea sa vine să îmbogățească repertoriul arheologic al județului Gorj și să aducă noi contribuții la cunoașterea vieții materiale și spirituale a comunităților antice și medievale din această zonă.
Dr. Marinoiu Vasile