Motto:
,,Si consuetudo vicerit lex sermonis abolebitur.”
(lat. ”Dacă obiceiul învinge, vechea lege se abolește.”)
Quintilian,
”Institutio Oratoria”
”Mintea omenească e veșnic în mers, sau, dacă vreți, în mișcare, și limbile la fel.
Fiecare epocă își are ideile sale proprii și trebuie să aibă cuvintele adecvate. Limbile omenești împărtășesc soarta lucrurilor trecătoare. Fiecare veac aduce și ia cu el câte ceva.”
Victor Hugo
Limba, principalul mijloc de comunicare între membrii unei colectivități umane, istoricește constituită, este un fenomen social, evoluează odată cu dezvoltarea societății.
Tezaurul limbii române se înnoiește mereu, așa se explică necesitatea apariției celor trei Dicționare (DOOM1, DOOM2 și DOOM3) în decurs de aproape patru decenii, primul în 1982, al doilea, în 2005, iar ”Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române” (DOOM3), Ediția a III-a, revăzută și adăugită, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, a apărut în 2021.
Ținem să facem precizarea că sub primul mottou, scris în limba latină, a participat în 1869 la concursul Academiei Române ,,Gramatica” lui Timotei Cipariu. La elaborarea noii ediții, autorii au avut în vedere raporturile dintre normă și uz. S-au păstrat majoritatea schimbărilor din DOOM2 față de DOOM1 validate de uz. În noua versiune, s-au respectat, în linii mari, concepția, principiile generale, detaliile normării, precum și structura ,,Dicționarului”, ordinea informațiilor din DOOM2, numai că studiul introductiv din DOOM3 s-a dublat față de cel din DOOM2 (104 pagini), ocupând 210 pagini. La inventarul lexical din DOOM2 s-au adăugat peste 3600 de cuvinte marcate cu semnul plus (+).
Autorii ,,Dicționarului”, coordonatoare Ioana Vintilă-Rădulescu, au ținut seama de anumite interpretări din noile gramatici: ”Gramatica limbii române”, Editura Academiei Române, ,,Gramatica de bază a limbii române”, (coordonatoare Gabriela Pană Dindelegan), ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2016 și ”Gramatica limbii române pentru gimnaziu” (coordonatoare Gabriela Pană Dindelegan), București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2019.
Nu este posibil să prezentăm toate noutățile din DOOM3, de aceea ne rezumăm la câteva dintre cele mai evidente intervenții și modificări:
– abrevieri devenite cuvinte: ”+ARN”;
– locuțiuni adjectivale (”ce fel de”); adverbiale (”pe șleau”), conjuncționale (”asfel că”), prepoziționale (”în/la stânga”), interjecţionale (,,ei bine”), pronominale (”cine știe ce”, ”cine știe cine”), substantivale (”bătaie de cap”), verbale (”a-și bate joc”);
– prezentarea unor nume proprii în măsura în care au legătură cu substantive comune: ”coulomb” (unitate de măsură); + Coulomb (fizician francez); watt (unitate de măsură), + Watt (inginer britanic); ”amor” (iubire); + Amor (zeul iubirii la romani);
– omografe ale unui cuvânt-titlu existent; ,,a scăpăta” (a apune), + ,,a scăpăta” (a sărăci);
– paronime: +hiatus (discontinuitate), ”hiat” (lingvistică).
Formele de adresare/referire pentru persoana a II-a: +”domnia-ta”, (,,dumneata”) +”domnia-voastră” (”dumneavoastră”), +”domniile-voastre”, (”dumneavoastră”), respectiv pentru persoana a III-a; +”domnia-sa”, (dânsul), ”domniile lor”, extinse în uz, alături de ”dumneavoastră”, de ”dânsul”, ”dumnealui” au devenit noi pronume de politețe și se recomandă a fi scrise cu cratimă și cu literă mică la inițiala ambelor componente.
În schimb, se scriu cu literă mare toate componentele locuțiunilor pronominale de politețe și fără cratimă: ”Alteța Sa”, ”Cucernicia Sa”, ”Domnia Sa”, ”Eminența Sa”, ”Excelența Sa”, ”Majestatea Sa”, ”Preasfinția Sa”, ”Sanctitatea Sa”, ”Sfinția Sa”, ,,Domnia Ta”, ,,Domnia Sa”, ,,Domnia Voastră”, ,,Domniile Lor” (despre Domnitor, boier, inv. )
În ”Dicționar” apar substantive feminine (în special nume de ocupații), alături de cele masculine: ”+dramaturgă”, alături de ”dramaturg”, ”+ministră”, alături de ministru, ,,+gazetăriţă” alături de gazetar.
Cuvintele aflate în uzul actual, oral și scris, în plus față de DOOM2, sunt în majoriate neologisme, dobândind, în ultima vreme, o largă circulație: ”+abord”( medicină), ,,+comorbiditate” (medicină), ”+digitalizare”, ”+informatizare”.
Sunt verbe cu valoare reflexivă sau/și impersonală, care implică o diferențiere semantică: ,,a înnopta” (a petrece noaptea), +a înnopta (a se face noapte); ,,a revărsa” (a vărsa din nou), ”+a se revărsa” (a se răspândi).
Întâlnim și cuvinte care depășesc sfera limbii sandard: ”+făloșenie”, ”+habarnist”.
Spre surprinderea noastră, apar și cuvintele: ”bac” (bacalaureat), ”dirig” (diriginte), ”dirigă” (dirigintă), ”mate” (matematică), ”mate-info”, singurul marcat cu semnul + (plus), ”prof” (profesor), ”profa” (profesoară), considerate abreviate și familiare.
În ”DOOM2” nu apar decât cuvintele ”profesor” (prof.), ,,profesoară” (prof.), prin urmare, doar abreviate. Probabil autorii le-au încadrat în limbajul familiar, deoarece au căpătat caracter de masă (mulțime).
Considerăm că inițial au aparținut limbajului argotic. Folosirea acestor termeni arată cât de jos a coborât omul de la catedră, umilit de o clasă politică postdecembristă, care tratează învățământul, cercetarea și cultura ca pe niște ”cenuşărese”.
Nu-i mai puțin adevărat că autorii menționează în ”Dicționar” că asemenea cuvinte și expresii nu echivalează cu recomandarea folosirii lor.
La câteva cuvinte cu uzul oscilant s-a introdus cate o variantă: ,,+greier/greiere”, substantiv masculin articulat ”greierul/greierele”, plural ”greieri/greierii”, iar la unele substantive feminine terminate în ”-a” sau ”-ia”, care dau impresia că ar fi articulate: ”addenda” (latinesc), adenda, ”mass-media” (engl.) apar și formele nearticulate: ”addendă” (lat.), ”adendă”; ”mass-medie”.
Există o neconcordanţă între DEX, editia 2016 şi DOOM3 , în cazul substantivelor masculine ,,fluture” şi ,,şoarece”. În timp ce în DOOM3 este prezentă, ca fiind corectă, o singura variantă: ,,fluture” (fluturele-fluturii ), ,,şoarece” (şoarecele-şoarecii), în DEX sunt admise şi variantele: ,,flutur” (fluturul-fluturii), ,,şoarec” (şoarecul-şoarecii).
La substantivele feminine terminate în ”-logă” (nume de ocupații) este admisă și varianta cu diftongare: ”filologă” (livresc), ”filoloagă” (colocvial); ”cardiologă” (livresc), ”cardioloagă” (colocvial).
Sunt considerate ca fiind corecte ambele variante: ”disertație/dizertație (colocvial), ”disident/dizident (colocvial).
Pronunțarea cu diftong și despărțirea corespunzătoare a adjectivelor neologice terminate în ”-uu” de tipul ”ambiguu” (”am-bi-guu”), a adverbelor, exmplu ”încontinuu” (”în-con-ti-nuu”) și a substantivelor de tipul ”reziduu” (re-zi-duu”), alături de care se păstrează, pe locul al doilea, în ordinea preferințelor, variantele cu hiat: ”am-bi-gu-u”, ”în-con-ti-nu-u”, ”re-zi-du-u” reprezintă o noutate în raport cu DOOM2.
Apare în DOOM3 scrierea cu literă mare, inițială la toate componentele substantivului propriu compus: ”Al Doilea Război Mondial”, în raport cu DOOM2, în care apare scris ”al Doilea Război Mondial”. Este normal, pentru că ”Al Doilea” corespunde lui ”Primul” componentă a substantivului propriu compus ”Primul Război Mondial”.
La unele substantive proprii se adaugă și forma nearticulată: ”Anul Nou” – ”An Nou” (An Nou fericit!); ”Evul Mediu” – ”Ev Mediu” (Întunecătorul Ev Mediu); ”Dobrogea – ”Dobroge” (Întreaga Dobroge).
Alte modificări se observă la încadrarea lexico-gramaticală:
– considerarea ca reflexive inerente care în DOOM2 apar numai implicit ca active: ”a se împletici”, ”a se lăcomi”, ”a se resemna”;
– interpretarea ca drept cuvinte compuse și scrierea cu cratimă: ”două-puncte”, ”punct-și-virgulă” (semne de punctuație):
-schimbarea calificării din numerale colective în pronume/adjective pronominale: ”ambii”, ”amândoi”, ”câteșitrei”, ”tuspatru” etc.; din numerale distributive în adeverbe plus numerale: ”câte trei”, ”trei câte trei”; din numerale multiplicative în adjective și adverbe: ”întreit”, ”însutit”, ”înmiit”; locuțiune adverbială ”o dată” (o singură dată) din numeralul adverbial (o dată); de două ori; ”triplu”, adjectiv +”triplu” (în triplu exemplar); +”triplu” – adverb (Câștigă triplu); ”+triplu” – substantiv neutru (triplul unui număr).
Aceste modificări s-au făcut în concordanță cu interpretările din ”Gramatica limbii române pentru gimnaziu”, coordonatoare Gabriela Pană Dindelegan, în care sunt recunoscute ca numerale numai pe cel cardinal și pe cel ordinal. Prin urmare, se renunță la clasificarea tradițională din gramaticile vechi: numerale colective, adverbiale, distributive, multiplicative, fracționare. Spre deosebire de DOOM2 se renunță la menținerea formei de plural articulat în (-le) la substantivele feminine terminate îm ”-a” sau ”-ea” și la plural articulat în ”-le” de tipul: ”cafelele”, ”sofalele”.
În DOOM3 apar doar formele nearticulate: ”cafele”, ”sofale”.
Anumite substantive neologice, nume de ocupații/profesii/specializări prezintă la feminin diftongarea vocalei accentuate: ”agronoamă”, ”astronoamă”, ”filozoafă/filosoafă”, ”gastronoamă”, în timp ce altele nu: ”demagogă”, ”pedagogă”, ”psihopedagogă”.
Se scriu în cuvinte separate numele compuse cu primul termen ”Târgu”, în afară de Târgu-Neamț: Târgu Jiu, Târgu Cărbunești, Târgu Mureș, Târgu Ocna, Târgu Secuiesc etc. Se scriu cu cratimă: Bolintin-Vale, Bumbești-Jiu, Drăgănești-Olt, Piatra-Neamț, Piatra-Olt, Slănic-Moldova etc.
La unele verbe s-au păstrat ambele variante cu și fără sufix: ”cheltuiesc/cheltui”; ”învii/înviez”, iar la alte verbe s-a schimbat numari ordinea celor două variante: ”birui/biruiesc”. Apare și expresia ”analfabet/analfabetă” / funcțional. La sfârșitul articolelor consacrate verbelor se semnalează, după caz, în paranteză, la ce moduri, timpuri ori persoane nu se folosesc sau dimpotrivă, ce forme sunt utilizate cu precădere: ”a deceda”, ”a radiofica”, ”a conveni”, ”a accede” etc.
Autorii acordă o mai mare importanţă cuvintelor străine pătrunse în limba română, adaptate şi neadaptate, în special anglicismelor.
Autorii ”Dicționarului” au introdus un capitol nou, cu corespondent minim în anexele DOOM1: Conversia unor sisteme de scriere (transcrierea și transliterarea); redarea în română a cuvintelor și a numelor din limba rusă; redarea în română a unor caractere din limba bulgară; redarea în română a literelor specifice limbii sârbe; transliterarea caracterelor arabe în caractere latine; transpunerea semnelor chineze în litere latine; transliterarea caracterelor ebraice în caractere latine; conversia caracterelor grecești în caractere latine; redarea cuvintelor japoneze în litere latine. Având în vedere multitudinea de intervenții normative și de modificări operate în DOOM3 în raport cu DOOM2, ideal ar fi ca acest ”Dicționar” să nu lipsească de pe masa profesorilor activi și mai ales a celor de specialitate. Ar fi de dorit ca fiecare bibliotecă școlară să fie în posesia acestui ”Dicționar” (DOOM3).
CONSTANTIN E. UNGUREANU
