La începutul acestei primăveri am primit o veste îmbucurătoare de pe tărâmul Gorjului de la un om deosebit căruia nu-i este indiferent faptul că ziarul „Gorjeanul” împlinește 100 de ani de la apariția primului număr. Adică, această publicație a văzut lumina zilei pe 15 martie 1924, sub conducerea lui Jean Bărbulescu. Cum este întreprinzător din fire, prietenul meu se implică și în acest eveniment din lumea presei scrise.
De ce spun toate astea? Păi o spun, pentru că de ziarul „Gorjeanul!” mă leagă amintiri care nu se uită, de pe vremea când am făcut parte din colectivul redacțional de aici, ca secretar de redacție. Această funcție am avut-o în perioada 1 aprilie 1994 – 15 septembrie 1995. Așadar, am devenit gorjean prin transfer de la ziarul mehedințean „Datina”. Am găsit aici un colectiv de redacție bine închegat, coordonat de domnul Nicolae Brânzan, ca director, iar redactor-șef fiind domnul Constantin Băleanu. Colaborând foarte bine cu cei doi coordonatori ai ziarului am reușit să duc cu bine sarcina ca secretar de redacție, nu tocmai ușoară, știindu-se că secretariatul de redacție este statul major al unui ziar. A fost o perioadă densă a vieții mele ca ziarist la cotidianul „Gorjeanul”, care își are locul potrivit în biografia mea. A venit, însă, despărțirea de „Gorjeanul”, pentru că așa e viața, cu multe aspecte neprevăzute. A apărut altă chemare de pe meleagurile mehedințene pe care nu am putut să o refuz. Mi-am menținut bunele relații cu „Gorjeanul” și am venit la Turnu Severin punând bazele unui nou ziar al Mehedințiului, „Radical”, pe care l-am coordonat ca redactor-șef timp de 10 ani. În această perioadă nu am uitat colegii de la „Gorjeanul”, nici atmosfera trepidantă specifică unui jurnalism de cotidian.
Acum, când „Gorjeanul” își adună luminile din timpul celor 100 de ani sub forța cuvintelor, îi urez drum lung mai departe înconjuat de dăruirea jurnaliștilor sub semnul dreptății și al binelui oamenilor. La mulți ani, Gorjeanul!
Ion ȘERBAN DRINCEA
