Ramona Oprea, medic la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Târgu Jiu, s-a stins din viață, duminică, la doar 48 de ani. O boală necruțătoare a luat-o mult prea devreme de lângă familie, prieteni și colegi. „Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu a pierdut un medic empatic, un profesionist desăvârșit, un om cu un caracter aparte, care a fost mereu la datorie, căci meseria aleasă îi era vocație”, au transmis reprezentanții spitalului.
Ramona Daniela Oprea a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. A început cariera la spitalul din Târgu Jiu, în vara anului 2008, la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU). „Dr. Ramona Oprea a fost un medic foarte apreciat de pacienți și de colegii săi din Unitatea de Primiri Urgențe, cât și de cei din celelalte secții ale Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu. Vestea tragicului său deces a fost primită cu multă tristețe și durere de cei alături de care a profesat la Spitalul Județean. Conducerea Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu și întregul colectiv al unității medicale sunt alături de familia îndurerată a medicului plecat mult prea devreme dintre noi! Transmitem sincere condoleanțe familiei greu încercate! Dumnezeu să o odihnească în pace și în lumină!”, a anunțat Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu. Prietenii și apropiații doctoriței au postat zeci de mesaje de condoleanțe: „Ai salvat atâția oameni, dar pe tine nu ai putut să te salvezi! Doamne, de ce? Mă doare inima, ai plecat și mi-ai lăsat sufletul gol. Îngerul meu păzitor, de ce m-ai lăsat? Nu ai mai vrut să mai spui nimic, să mă cerți, să mă iei la rost! Dumnezeu să te odihnească de-a dreapta lui! Să fii doctorul de gardă și acolo în cer!”. Artistul Marian Medregoniu, prieten cu doctorița, a publicat un mesaj emoționant: „Să-ți fie calea printre îngeri, Docto a mea bună, așa cum ai fost tu pe pământ pentru mine, un înger păzitor. Astăzi, Docto a mea mi-a lăsat sufletul mai sărac pentru tot restul vieții. Odihnă veșnică doctorița sufletului meu! Spuneți-le zilnic oamenilor dragi că îi iubiți! Cereți-le iertare când le greșiți! Faceți-le bucurii și strângeți-i cu putere la piept cât îi aveți, vine o zi când nu mai poți face nimic din toate aceste gesturi pentru ei, decât să le aprinzi o lumânare și să le plângi urmele”.
I.I.
