Un „ave” la Tismana

1398

În coasta muntelui Oslea, la contactul dintre munți și dealurile subcarpatice, se află orașul Tismana. Condițiile climatice, cu influențe mediteraneene, îi conferă urbei caracterul unei veritabile stațiuni.

Localitatea este una dintre cele mai vechi așezări din judeţul Gorj, fiind menționată în documente din secolul 15 ca târg şi ca reşedinţă a „Bănişorilor de Tismana”. Dar probabil că localitatea era cunoscută mai demult datorită Mănăstirii Tismana, așezată „ca o poliţă prinsă în coasta muntelui”, după cum spunea cunoscutul călător Paul din Alep, în anul 1657, când a vizitat-o.
Conform relatărilor populare, Mănăstirea Tismana are la origine o bisericuţă din lemn de tisă, de unde şi denumirea ei, precum şi a localității din apropiere.

REZERVAȚIA DE LA TOPEȘTI, UN SUPERLATIV NAȚIONAL
În apropiere, la Topești, se află cea mai mare rezervație de castani comestibili din ţară, ce se întinde pe o suprafaţă de peste 60 ha. Asupra prezenței castanului comestibil în zona Topeşti – Tismana s-au emis mai multe ipoteze.
Prima dintre ele, susţinută de A. Ionescu, consideră prezenţa castanului ca o continuare din era terţiară până în zilele noastre. Într-o a doua ipoteză se presupune că aceştia ar fi fost plantaţi de coloniştii romani în epoca de colonizare a Daciei. În sfârşit, într-o a treia ipoteză, susţinută de I. Conea, se presupune aducerea şi plantarea castanului comestibil de către călugării ce au venit din sudul Dunării pentru întemeierea mănăstirii Tismana. De aici, el s-ar fi răspândit în toate direcţiile, dar a rezistat numai pe ”picioarele de munte” formate din roci calcaroase şi favorizat de climatul submediteranean. În aceste perimetre, temperaturile medii anuale sunt mai ridicate cu 2-3 grade C, comparativ cu zonele depresionare, iar luna cea mai rece (ianuarie) aici are în proporție de 80% valori ale temperaturilor medii zilnice pozitive.
Alături de castan, în această ambianţă climatică mai cresc alunul turcesc, scumpia, iedera şi liliacul sălbatic, ce formează adevărate păduri, cum ar fi cea de la Ponoare, cu o suprafaţă de 20 ha.

MĂNĂSTIREA TISMANA, CEA MAI VESTITĂ DIN OLTENIA DE SUB MUNTE
La jumătatea lui Gustar, la Mănăstirea Tismana are loc hramul Adormirea Maicii Domnului, manifestare de o înaltă ţinută religioasă, când mănăstirea şi schitul Cioclovina devin neîncăpătoare pentru credincioșii dornici să asculte Cuvântul Domnului.
Mănăstirea Tismana, cea mai vestită din Oltenia de Nord şi printre cele mai cunoscute locaşuri de cult din țară, a fost întemeiată, după cum atestă documentele, în perioada 1375-1378, în timpul domniei lui Vladislav Voicu şi a lui Radu I, sub supravegherea călugărului greco-sârb Nicodim. De-a lungul timpului, mănăstirea s-a bucurat de privilegii din partea domnitorilor, având întinse domenii, sate, pescării la Dunăre, precum şi venituri directe din casele domneşti.
Mânăstirea Tismana a avut şi de suferit, fiind de mai multe ori prădată şi arsă, ceea ce a condus la refaceri şi transformări succesive, astfel că în secolele 17-18 a servit şi ca cetate de apărare. Tot cam în aceeași perioadă, mănăstirea a funcţionat şi ca centru de cultură, găzduind o școală de caligrafie.

AGROTURISMUL, O ȘANSĂ CE NU TREBUIE IROSITĂ
Din punct de vedere turistic, zona Tismana dispune de un uriaş potenţial ce a început să fie valorificat conform standardelor. Astfel, se pot efectua excursii sau ascensiuni spre creasta Vâlcanului, culoarul Jiu-Cerna, traversarea spre Jiul de Vest, spre Valea Cernei şi a Motrului. Amatorii de speologie au la dispoziție peșterile Gura Plaiului şi Cioaca cu Brebenei, precum şi peşterile din perimetrul Motru Sec, dezvoltate pe platforma de eroziune carstica Gornoviţa.
Zona Tismana este deosebit de favorabilă dezvoltării agroturismului, cea mai ecologică formă de turism datorită lipsei aproape în totalitate a factorilor de poluare, precum şi a păstrării intacte a datinilor şi obiceiurilor populare. Prin noile amenajări turistice, perimetrul turistic Tismana se poate dezvolta cu succes pe viitor, în conformitate cu standardele turismului comunitar.
Mugurel PETRESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here