Prolificul scriitor, Ion Vîlceanu-Văleanu din Ţicleni mi-a oferit recent, al treilea volum al său de „Umoroterapie”, scos de sub teascurile Editurii „Reprograf”, care editură a tipărit şi primele două volume cu acelaşi titlu, surpriză deosebit de plăcută.
Dar cele trei volume de “Umoroterapie nu sunt singurele creaţii ale sale. Ca slujitor al umorului fin, captivant, ne-a mai desfătat cu: „Cugetări printre hazlâcuri”, „Epigrame printre aforisme”, „De râsul lumii”, romanele „Gae”, „Ginta lui Gae”, „Perdeaua de fum”, „Manuscriptul din criptă”.
Domnul Ion Vîlceanu-Văleanu este nominalizat în Dicţionarul autorilor gorjeni şi cărţile lor, Editura Măiastra, 2007, pag. 392, întocmit de către Al.Doru Şerban şi Nelu Vasile, în Anuarul Epigramiştilor din România. Este membru fondator al Cenaclului de la Craiova, făcând parte din elita epigramiştilor olteni, membru al Ligii Scriitorilor din România. A publicat în mai multe reviste ca Raţiunea, Cugetul, Gorjeanul, Literaria, Constelaţii Dioamantine şi altele.
Fac precizarea că primul volum de „Umoroterapie” a fost publicat în anul 2004, iar al doilea în anul 2005.
Atât în cele trei volume enunţate, precum şi în „Cugetări printre hazlâcuri”, „Epigrame printre aforisme”, „De râsul lumii”, găsim epigrame şi catrene foarte plăcute, ce conţin un umor tandru, uneori şi umor acid, dar cu măsură, care ne mişcă sufletul. Nu-i scapă mai nimic autorului, de sub observaţia sa sensibilă. Bagă în seamă mai toate fenomenele vieţii sociale şi politice, sunt luaţi în peniţă mai toţi actorii politici, instituţiile statului nostru, dar chiar şi de pe mapamond. Cameleonismul, corupţia, mafia, traseismul politic, spălarea banilor, metehnele sănătăţii, justiţiei, parlamentarilor, calvarul pensionarilor, sunt doar câteva enumerări ale temelor catrenelor şi epigramelor D-lui Ion Vîlceanu-Văleanu. Precum românul, face haz de necaz. „/După ce ai lecturat/ Volumul de umoroterapie,/ Rămâi anchilozat/ De nu iei ceva tărie”/.;
„/Dovedindu-se amabil şi darnic/Excelentul jurist oieru/ De Ponta, fu numit paharnic/ Pe lângă Mona Pivniceru/”; „După vot se dă adunarea,/ Se strânge întreaga gloată,/ Cauţi insistent, cu lumânarea/ Şi nu găseşti un Moş Ion Roată”/.; „/Dacă-s ciocoi vechi sau noi/ Numai Filimon ştie/ Că, avem ca după ploi/ Ciocoi, ciupercărie!/.; „/Avem democraţie/ Cu un demos berechet/ Pe la preşedenţie/ Şi parchet”/. „/Dreptatea umblă cu capul spart/ Adevărul i-a produs o plagă./Aşa se întâmplă când împart/Beneficiile din şpagă”/. „/Crin, băiat deştept,/ Floare imperială,/ Băse reuşi să-l tragă în piept/ Adio coroană prezidenţială”/.
Face o constatare reală, dar şi simpatică, afirmând că „umorul lungeşte viaţa”. „/O pastilă epigramă/ De aforism sau parodie/ Alungă groaznica teamă/ De trecerea în veşnicie/”.
Autorul Ion Vîlceanu-Văleanu este o mână de fier a epigramei. Dar această mână de fier nu ucide, nu răneşte subiecţii. Ea este introdusă într-o mănuşă de catifea care vrea să contribuie la vindecarea maladiilor social-politice sesizate.
Dacă ne raportăm şi la cele conţinute în primele două volume de „Umoroterapie” – primul din 2004 iar celălalt din 2005, putem constata şi spune că epigramistul s-a dovedit a fi şi un vizionar. Unele afirmaţii, profetice, din epigramele anterioare şi-au găsit, cu trecerea timpului, confirmarea. /”Stolo a ajuns mare/Dar nu i-au crescut PeNeLe/Ca să plece în emigrare/Ca toate păsărelele”/. ”/…/”Bomboanele pe colivă nu sunt dulci/Algoritmul s-a greşit la caşcaval/Motive pentru care se aşteaptă un bâlci/Electoral”/. Ar putea fi evocate şi altele. Adevărurile serioase trebuiesc exprimate nu cu fruntea încruntată, ci senin, cu zâmbetul pe buze. Ridendo dicere verum – cum spunea Horaţiu. ”Nici acu/Nu se fac electorale/Fără nea Iancu/Caragiale”./
Epigramistului Vâlceanu-Văleanu, în creaţiile sale, nu-i scapă nici unele fenomene ce-i aparţin Gorjului. /„Ne lipseşte coloana vertebrală/Avem una de urcuş /Monumentala/Brâncuşi”/…/”Tot timpul, gorjeanul a aspirat/Spre infinit/Brâncuşi în coloană i-a redat../Ce şi-a dorit”/…./”În coloană, Brâncuşi a unit/Toţi stâlpii pridvorului,/Astfel el a cucerit../Nemărginiera infinitului”/…./”În Gorj, hăulitele,/Sunt ca telefoanele fără fire,/Îţi chemi iubitele../La întâlnire”/…/”Lângă şura lui, la gard,/unde are coceni,/Gorjeanul pozează în lord../Printre olteni”/…/”Niciunde dorul n-a vrut şi n-a prins/Rădăcină/Numai gorjeanul l-a convins,/La Tismana… într-o grădină”/…/”Ţiclenarul, ajunse petrolist, lefegiu/În turla sondei cocoţat./Uită ce este un chirigiu,/Şi scârţâitul carului prin sat”/. ..„/La Otv. Ştire senzaţională/ Declară D.D. într-un interviu,/ În campania electorală/ I s-a răsturnat iahtul în Târgu Jiu”/. În culegerile amintite mai sus, ale D-lui Ion Vîlceanu-Văleanu sunt şi multe alte epigrame şi catrene, care te ung la suflet şi vă îndemn a le lectura, că nu veţi greşi. Generozitatea sa se poate observa, că le-a tipărit pe cont propriiu, cu menţiunea expresă: „Se distribuie gratuit”. De aceea unele s-au epuizat demult, prin distribuire la prieteni, dar le puteţi găsi la Biblioteca judeţană cât şi la Biblioteca „Nicolae Diaconu” de la Ţicleni.
Jurist, Ion M Ungureanu-Ţicleni
