Umbra lui Mircea, în PSD

269
O avea încă preşedintele PSD, Mircea Geoană, motivele sale de nu s-a retras din funcţie imediat după pierderea alegerilor prezidenţiale. Aşa cum anunţase cândva că o va face, dacă nu izbuteşte să-l dea jos pe preşedintele Traian Băsescu din Dealul Cotrocenilor.

S-a agăţat de fărâmiturile, crede domnia sa, care, cifrate la vreo 70.000 de voturi, l-au agăţat tot pe Băsescu de un nou mandat de cinci ani. A nu-şi recunoaşte nici o vină şi a arunca în cârca unui parapsiholog pierderea duelului verbal cu contracandidatul din al doilea tur al prezidenţialelor îl cam descalifică. Oricum, şi numai faptul că a adus discuţia despre acela cu care şi Mircea Geoană defilase la alte trecute alegeri i-au scăzut credibilitatea.

Anunţarea candidaturilor lui Mircea Geoană şi, mai apoi, a fostului secretar general al PSD, în timpul lui Adrian Năstase, au tulburat niţel apele social-democraţiei româneşti. Nu este aici nici locul şi nici cazul să luăm în serios lătratul lui Mitrea la Lună. Spre limpezirea apelor pesediste au avut loc întruniri şi la Braşov, dar şi în Comitetul Executiv Naţional al partidului, ieri, la Bucureşti. Prima întrunire a conclavului liderilor unor filiale, de la care au absentat liderii organizaţiei PSD Gorj, spre lauda lor, nu se ştie precis dacă a avut loc la iniţiativa liderului naţional Mircea Geoană sau a liderului local, Constantin Niţă. Declaraţii cam ambigue au lăsat de înţeles că naşul impozitului forfetar -. Constantin Niţă, pe vremea când era ministrul IMM-urilor, ar fi dorit să cunoască aderenţa unei candidaturi proprii la cârma PSD. Sau spusele sale au fost aruncate numai aşa, la derută, ca să ascundă intenţiile lui Mircea Geoană de a-şi consolida poziţia printre liderii filialelor judeţene aleşi în mandatul lui. Nici declaraţia că toţi cei 39 de lideri prezenţi s-ar fi declarat deacord cu rămânerea lui Mircea Geoană ca preşedinte al PSD nu se confirmă, liderii transilvăneni nefiindu-i fideli nici până acum. Iar de aici înainte, nici atâta. S-au şi delimitat de afirmaţiile nefondate ale lui C. Niţă. Inclusiv graba de fată mare a liderului Mircea Geoană de organizare forţată a Congresului extraordinar pe 20 februarie îl arată intrat într-o cumplită panică. De care n-a scăpat, din 7 decembrie încoace.
Între timp, echilibratul Cristian Diaconescu şi-a anunţat candidatura la şefia PSD. Cunoscut ca un om al dialogului, Cristian Diaconescu susţine categoric ideea unei echipe la conducerea PSD, Imediat, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, i-a şi dorit succes în alegeri, ca semn de continuitate a sa pe funcţie. Una agreată şi de Cristian Diaconescu, care s-a şi exprimat în acest sens, susţinând că ar putea face echipă cu Adrian Năstase şi Liviu Dragnea. Ba mai mult, al treilea înscris pentru candidatura la funcţia de preşedinte al PSD, Cristian Diaconescu, a spus, referindu-se la Mircea Geoană, că l-ar dori şi pe acesta într-o postură decizională, apreciindu-i meritele şi bogata experienţă. „Este loc pentru toată lumea”, a afirmat diplomatul Cristian Diaconescu înaintea întrunirii CExN al PSD. Este drept, Adrian Năstase n-a precizat dacă va accepta o presupusă funcţie de preşedinte executiv al PSD, în echipă cu Cristian Diaconescu, dar nici n-a exclus acest lucru. L-a fel cum n-a exclus nici o eventuală candidatură a sa, precizând: „Nu am o miză personală. De aceea, dacă pot să particip la o echipă, să conduc sau pur şi simplu să particip la o echipă care să ajute la restructurarea, reconstrucţia ideologică în acest moment, la definirea unor linii politice, o voi face.”
Mai mult, şi Cristian Diaconescu şi-a precizat şi nuanţat poziţia: „Lucrurile sunt foarte clare. Este o ofertă pentru dialog, pentru a rupe gardurile de sârmă ghimpată care am senzaţia că în acest moment se ridică în partid. Nu este nimic altceva decât ideea că, într-adevăr, prin pace internă vom reuşi să ne realizăm proiectele.”
Deocamdată, nici măcar unul dintre cei trei candidaţi la fotoliul din fruntea PSD n-au răspuns la întrebarea „Ce înţelege stânga românească prin protecţie socială?” Pentru că, PSD a monopolizat stânga eşichierului politic din România şi nu mai trebuie să se comporte ca la votarea Bugetului pe 2010 când, datorită grabei şi a unor promisiuni ale Guvernului boc 4 pentru colegiile electorale ale deputaţilor şi senatorilor PSD şi PNL aceştia au încetat să se mai bată pentru punctul de pensie şi pentru amendamentele pe care tot ei le introduseseră.
P.S. Voci din Partidul Democrat Liberal susţin schimbarea denumirii în Partidul popular. În felul acesta, ca partid de dreapta şi ,membru al Partidului Popular European, PSD chiar se va întări şi va fi singur, fără dubii, reprezentantul stângii din România.
Ion PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here