Destui de mulţi români se confruntă cu tulburări de somn, an de an fiind depistaţi peste o mie de pacienţi noi cu apnee de somn. Tulburările de somn au devenit o problemă generală ameninţând sănătatea şi calitatea vieţii a aproape jumătate din populaţia globului.
La noi în ţară pe 18 martie a fost sărbătorită Ziua Internaţională a Somnului sub genericul “Dormi bine, creşti sănătos”.
Apneea de somn (oprirea pentru puţin timp a respiraţiei în timpul somnului) este o afecţiune specifică somnului şi este întâlnită destul de des, mai ales în rândul bărbaţilor. Oprirea respiraţiei are loc în mod repetat, prin blocarea căilor respiratorii superioare.
Ce determină acest factor
Blocarea căilor respiratorii poate fi cauzată de factori precum pierderea tonicităţii muşchilor care menţin căile respiratorii deschise, de asemenea dimensiunea mare a limbii, excrescente de ţesut.
Persoanele obeze sunt cele care se confruntă mai des cu apneea în somn (excesul de grăsime din zona gâtului creând o presiune care micşorează căile aeriene).
Dar apariţia acestei afecţiuni mai este determinată şi de alţi factori asupra cărora putem interveni: consumul de alcool, fumatul, dormitul pe spate, anumite dezechilibre hormonale, modificări ale coloanei în zona cervicală.
Dar sunt şi factori asupra cărora nu putem interveni: sexul (bărbaţii sunt mult mai afectaţi decât femeile), vârsta (de obicei această afecţiune apare după 30 de ani), istoricul familial, menopauza.
Oprirea respiraţiei în acest caz este în general între 10 şi 15 secunde, dar poate dura şi peste un minut. Acest lucru înseamnă o scădere a aportului de oxigen în ţesuturi.Numărul întreruperilor de apnee se află undeva între 5 şi 40 la fiecare oră. Acestea suprasolicită inima şi pot declanşa apariţia unor boli severe.
Cum ştim dacă suferim de apnee?
O stare de somnolenţă accentuată pe parcursul zilei, în condiţiile în care aceasta survine şi după nopţile cu durată normală a somnului, este un semn destul de evident al existenţei apneei.
Sforăitul poate fi şi el un posibil indicator al apneei.
Ce faceţi atunci când bănuiţi că suferiţi de apnee:
– renunţaţi la fumat;
– nu mai consumaţi alcool cu 3 ore înainte de culcare; în rest puteţi consuma cantităţi mici şi ocazional;
– luaţi măsuri dacă e cazul pentru reducerea ţesutului adipos;
– renunţaţi la a mai dormi pe spate.
Apneea de somn influenţează negativ activitatea inimii, ducând la apariţia unor afecţiuni severe ale muşchiului cardiac şi reducând speranţa de viaţă.
De altfel, apneea de somn poate determina accelerarea degradării ţesutului cerebral.
Cristina Răscol
