Din perspectiva spiritualităţii populare româneşti, Paştele reprezintă una din cele mai importante sărbători ce este celebrată cu mult fast şi bucurie în toate localităţile ţării.
Acum, în plină primăvară, românii au păstrat practici străvechi de fecunditate pentru asigurarea unui cadru optim de dezvoltare a vieţii umane şi vegetal – zoologică.
Ei sunt deschişi purificării sufleteşti şi sărbătoresc după datina creştină Paştele.
Iată ce scrie marele jurnalist, Mihai Eminescu, despre cea mai mare Sărbătoare a Creştinătăţii:
„Iată 2000 de ani de când biografia Fiului lui Dumnezeu e cartea după care se creşte omenirea. Evanghelia această simplă şi populară biografie a Blândului Nazarinean… care se sacrifică pe Sine pentru semenii săi din iubire, cea mai înaltă formă a existenţei umane, acel sâmbure de adevăr, care dizolvă adânca dizarmonie şi asprimea lupte pentru existenţă ce bântuie natura întreagă” („Timpul”, 1881, Omenirea are nevoie de religie).
Dumnezeu a luptat pentru ca noi „să fim buni, să ne respectăm unii pe alţii, să venim unul altuia în ajutor” („Timpul”, 1881, Vinerea Patimilor).
Şi marele gorjean Constantin Brâncuşi şi-a dăltuit operele de valoare mondială pornind de la tradiţiile natale, costumele, locurile, spaţiul românesc, viaţa religioasă.
Ţăranii români au adevărate „table de valori”, în care sunt cuprinse datini şi obiceiuri, costumele lor, proverbe şi zicători, alcătuind o doctrină morală a străbunilor.
El constată că munca ordonată, buna gospodărire şi omenia sunt şi au fost dintotdeauna ceremonii arhaice necesare vieţii noastre naţionale, „costumele, locurile, spaţiul românesc”, doctrina religioasă şi etica românească.
Deşi departe de ţară şi înaintat în vârstă, Brâncuşi mărturiseşte că nu şi-a pierdut niciodată legătura indestructibilă cu tradiţiile româneşti şi nu a fost nicicând scos din rădăcinile castei sale, acestea fiind coloana vertebrală a operelor sale.
Constatăm că oamenii prezentului, în spiritul înaintaşilor, conservă tradiţiile româneşti şi le vor transmite peste timp, generaţiilor viitoare, întru nemurirea spiritualităţii neamului românesc.
Prof. Virgil Cercelaru
