Terapia PRP în tratarea afecțiunilor ginecologice

Terapia PRP (Platelet Rich Plasma – plasmă bogată în trombocite) face parte din tehnicile medicinei regenerative, cu aplicații în multiple domenii ale medicinei: în ortopedie (în tratamentul leziunilor musculoscheletale), în dermatologie (în tratamente de rejuvenare a pielii, în tratamentul cicatricilor și alopeciei – căderii părului) și, nu în ultimul rând, în ginecologie și în obstetrică, dar și în specialități de proximitate, precum uroginecologia sau medicina reproductivă.

Cum se obține plasma terapeutică

Metoda PRP utilizează în scop terapeutic plasma proprie fiecărei paciente. Plasma este foarte bogată în factori de creștere și în trombocite, care stimulează regenerarea și repararea țesuturilor, precum și producerea locală de colagen – principala proteină structurală care se găsește în spațiul extracelular în diverse țesuturi conjunctive animale. Plasma necesară în cadrul terapiei PRP se obține prin recoltare de sânge periferic în recipiente speciale. Ulterior, urmând un anumit protocol, se produce concentrarea trombocitelor și activarea factorilor de creștere extrași, ce vor fi separați prin centrifugare și apoi injectați în zona vizată pentru tratament.

Procedura se realizează cu cremă anestezică și, în 90% din cazuri, pacienta nu simte niciun disconfort. Înainte de efectuarea terapiei PRP sunt necesare analize de sânge / culturi de col uterin / consult ginecologic complet, asociat unei ecografii transvaginale, astfel încât să se realizeze o evaluare amănunțită și un tratament în limite de siguranță.

Afecțiuni din domeniul obstetrică și ginecologie în care se recomandă terapia PRP

Injectarea de plasmă bogată în trombocite și factori de creștere se poate realiza în scop terapeutic și / sau în scop de rejuvenare locală, în cazul unor probleme de obstetrică și ginecologie, precum:

• vulvovaginite recidivante;
• uscăciune vulvovaginală;
• atrofie vaginală – sindrom caracterizat prin modificări atrofice (regresive) ale mucoasei vaginale, de obicei secundare unui deficit de estrogeni;
• cicatrici postoperatorii după cezariană / post-naștere spontană;
• infertilitate;
• dispareunie – durere survenită la femeie în timpul raporturilor sexuale;
• vaginism – afecțiune caracterizată printr-o contractură spasmodică involuntară a mușchilor vaginali și perivaginali în momentul penetrării penisului în vagin, astfel încât penetrarea devine imposibilă sau dureroasă;
• laxitate vaginală;
• lipsa orgasmului.

Numărul de ședințe de terapie PRP recomandat diferă în funcție de patologie și, uneori, de la un caz la altul. Pentru rejuvenare locală, tratamentul standard presupune trei ședințe, câte o ședință la un interval de patru-șase săptămâni. Tratamentul de revenire, pentru împrospătarea efectului obținut, se poate face după 6 luni, maximum un an. Însă, dat fiind faptul că procedura terapeutică se folosește pentru numeroase patologii, indicațiile sunt adaptate de medic în funcție de nevoile fiecărei persoane care a apelat la PRP.

Procedură sigură, lipsită de efecte secundare

Terapia PRP este un tratament natural, perfect adaptat organismului. Pentru că terapia PRP folosește doar sângele persoanei care va fi tratată, fără a adăuga vreo altă substanță, poate fi considerată o procedură sigură și fără riscuri asociate, dacă se respectă toate celelalte măsuri de precauție.

Contraindicații ale terapiei PRP

Nu este permisă terapia femeilor care se regăsesc în cel puțin una dintre următoarele situații:

• au o sângerare vaginală de cauză necunoscută;
• au fost diagnosticate cu neoplazii vulvovaginale și / sau utero-ovariene;
• sunt însărcinate;
• au leziuni dermice vulvovaginale;
• au infecții cu transmitere pe cale sexuală;
• au infecții ale tractului urinar;
• suferă de o afecțiune hematologică;
• se confruntă cu boli autoimune;
• urmează tratamente cu anticoagulante (cu aspirină sau cu derivate ale acesteia).

Persoanele care doresc să beneficieze de efectele terapiei PRP trebuie să se pregătească pentru procedură și să aibă în vedere o pauză ulterioară acesteia – o săptămână înainte de tratament și o săptămână după tratament – întrerupând administrarea oricărui medicament din clasele de corticosteroizi sau de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofen. De asemenea, trebuie întrerupt orice tratament cu antiagregante plachetare (aspirină), cu antibiotice sau cu suplimente alimentare (multivitamine, ulei de pește etc.) și se va opri administrarea oricărei medicații pe cale vaginală. Oricare dintre acestea ar putea influența negativ procesul care se dorește a fi activat prin intermediul terapiei PRP.

Această metodă a devenit din ce în ce mai utilizată și în România pentru tratamentul afecțiunilor din sfera obstetricii și ginecologiei.

Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie, Cabinet Planificare familială – Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu