Taberele de creaţie „Constantin Brâncuşi”, din Pulkau la Hobiţa şi Peştişani

287
predo 005Am fost martorii oculari ai vernisajului Taberei de creaţie „Constantin Brâncuşi” de la Pulkau, din Austria, ce poate fi vizitată la Centrul de Cultură şi Artă, evident, tot „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu. Nu ne vom pronunţa despre valoarea pictorilor expozanţi.

Au făcut-o mult mai temeinic pictorul şi profesorul Gheorghe Plăveţi, pictorul şi decanul Facultăţii de Arte Plastice a Universităţii „C. Brâncuşi”, din Târgu-Jiu, Vasile Fuiorea, profesorul universitar dr., specializat în semiotică, Ion Popescu-Brădiceni ori profesorul universitar cu doctorat în estetică Ion Mocioi, între altele cel mai valoros brâncuşiolog român şi gorjean în viaţă.

Lucrările sunt dovada harului celor „unsprezece expozanţi”, cam cât o echipă naţională de fotbal a statului Gorj, ce ne-a reprezentat la Pulkau (Austria). „Directorul tehnic” al naţionalei pictorilor gorjeni este distinsul dr. Sorin Lory Buliga, ca organizator, desigur, iar „sponsorul” nimeni altul decât omul cu mare aplecare spre cultură, primarul municipiului Târgu-Jiu, dr. ing. Florin Cârciumaru, ambii fiind şi condeieri de marcă, semnatari ai unor frumoase gânduri în caietul program al manifestării artistice.
Fie-mi iertat recursul la memorie ce urmează. Cu ani în urmă, mai precis înainte de 1989, la Hobiţa a existat o superbă Tabără de creaţie a sculptorilor români ce au înnobilat zăvoiul Bistriţei, din preajma Casei memoriale „Constantin Brâncuşi”. Toate bune şi frumoase, dar de acea expoziţie unicat în aer liber s-a ales praful. Cele mai multe sculpturi au fost luate de apă ori degradate de mizeria şi dezinteresul autorităţilor locale. Mă refer la Primăria Peştişani şi Consiliul local al acestei comune. Ca şi de Muzeul Judeţean Gorj, a cărui Secţie era Casa Memorială cu pricina şi Tabăra respectivă. Nici un primar al comunei Peştişani nu a catadicsit să facă ceva spre a conserva lucrările. O altă ruşine a locului este praful de care s-a ales de picturile studenţilor bucureşteni ai Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, aduşi la Peştişani de către pictorul Constantin Blendea. Om cu mult suflet, de loc din satul Gureni, comuna Peştişani şi decan al Facultăţii de Pictură. La un moment dat, una din sălile de clasă ale Şcolii generale din Peştişani, şcoală aflată astăzi într-un avansat stadiu de degradare, devenise Sala de Expoziţie cu lucrările studenţilor maestrului şi pictorului Constantin Blendea. Ei bine, pictorul şi profesorul universitar C. Blendea trăieşte, dar picturile din Peştişani ale studenţilor domniei sale au fost furate, curatorul expoziţiei, prof. Ion I. Blendea ştie şi de către cine. Oamenii haini din Primăria Peştişani, cea post-revoluţionară.
Ce-ar fi dacă, în mileniul trei, cu toată criza, s-ar reînnoda tradiţia acelor tabere de sculptură la Hobiţa şi Peştişani. Sponsori ar fi. Şi aici îi numesc pe Jean Brâncuşi, patronul Pensiunii „Casa Brâncuşi” Peştişani şi fratele său din Bucureşti, Vasile Brâncuşi, patronul firmei LAR TOURS SRL! Ce ziceţi stimaţi edili ai comunei Peştişani? E posibil ca prof. univ. dr. Ion Mocioi să ceară concesionarea paraginitei de Şcoală generală din Peştişani fără a primi vreun sprijin ori măcar un răspuns din partea domniilor voastre.
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here