Polițiștii Biroului pentru Imigrări al judeţului Gorj sărbătoresc 137 de ani de la atestarea documentară a primului act normativ care reglementa regimul străinilor în România. ”De atunci şi până în zilele noastre, legislaţia naţională s-a aflat într-un proces permanent de actualizare în concordanţă cu exigenţele societăţii româneşti şi mai apoi de armonizare cu reglementările europene. Politicile actuale din domeniile migraţie, azil şi integrare a străinilor în România sunt elaborate astfel încât să asigure aplicarea legii într-un concept unitar de către instituţiile cu atribuţii pe această linie.
În prezent, Inspectoratul General pentru Imigrări are în componenţă, la nivel central şi în fiecare judeţ al ţării, servicii sau birouri care lucrează în interesul cetăţenilor, străinilor şi al comunităţii noastre, cu atribuţii în admisie şi reglementarea dreptului de şedere, încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor, prevenirea şi combaterea şederii ilegale şi a muncii nedeclarate, pe teritoriul României.
De asemenea, instituţia administrează și şase Centre de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil – la Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Giurgiu, precum şi două Centre de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică – la Ilfov şi Arad.
Primul în Europa, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara, administrat de Inspectoratul General pentru Imigrări, a transpus în practică, la nivel internaţional, conceptul de evacuare în regim de urgenţă a refugiaţilor aflaţi în pericol de a fi returnaţi din prima ţară de azil în ţara de origine”, se precizează într-un comunicat de presă al Biroului pentru Imigrări al judeţului Gorj.
Reprezentanții instituției au efectuat și un bilanț. La sfârşitul primului trimestru al anului 2018, în evidenţele biroului erau înregistrate 612 persoane, dintre care 225 provin din state terţe, cei mai mulți din Republica Moldova, Turcia şi Serbia şi 387 din state membre UE, Spațiul Economic European şi Confederaţia Elveţiană, cei mai mulţi provenind din Italia, Spania şi Germania.
”Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa în judeţ sunt în scop de reîntregirea familiei, fiind membrii de familie ai unor cetăţeni români; în scop de studii; pentru angajare/detaşare în muncă şi alte scopuri care nu contravin legii române”, se mai precizează în comunicatul de presă.
L.F.
