Sute de copii instituționalizați, În ultimul an, 33 de minori au fost adoptați în Gorj

165

Pe parcursul anului trecut și în 2016, până la ora actuală, 33 de minori din județul nostru au fost adoptați. În aceeași perioadă, 18 familii au fost atestate ca apte să adopte, pentru 24 de copii fiind deschisă procedura de adopție. La ora actuală, 20 de copii sunt încredințați în vederea adopției, 38 se află în perioada de monitorizare post-adopție. În centrele subordonate Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Gorj sunt instituționalizați 282 de copii.

Conform legislaţiei în vigoare, evaluarea în vederea obţinerii atestatului de familie adoptatoare se desfăşoară pe o perioadă de 120 de zile, fiind analizate atât aspectele materiale ale familiilor, cât şi cele psihologice, la final fiind luată decizia de a acorda sau nu atestatul de adopţie.
La DGASPC Gorj, pe parcursul anului trecut, dar și de la începutul anului şi până în prezent s-au înregistrat 18 au fost atestate ca fiind apte să adopte. Atestatul este valabil un an de zile. Peste 30 de copii și-au găsit o familie, pentru alți 24 fiind deschisă procedura de adopție, iar 20 sunt încredințați în vederea adopției. “În 2015 și în 2016 până în prezent, 33 de copii au fost adoptați, 18 familii au fost atestate ca apte să adopte, pentru 24 de copii fiind deschisă procedura de adopție. La ora actuală, 20 de copii sunt încredințați în vederea adopției, 38 se află în perioada de monitorizare post-adopție”, a menționat Dumitru Cotrună, director general al DGASPC Gorj.
Cu toate acestea, în centrele subordonate Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Gorj sunt instituționalizați 282 de copii.

Criterii necesare pentru a putea adopta
Criteriul definitoriu pentru clasificarea adopţiei în România îl reprezintă reşedinţa obişnuită. Legea din ţara noastră menţionează faptul că adopţia internă este cea în care atât adoptatorul, cât şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în România.
În cazul adopţiei internaţionale, aceasta este adopţia în care persoana care adoptă şi copilul ce urmează să fie adoptat au reşedinţa obişnuită în state diferite, iar, în urma încuviinţării înfierii, copilul urmează să aibă aceeaşi reşedinţă cu cea a adoptatorului.
Cei care pot adopta sunt fie familiile, fie persoanele singure (care nu sunt căsătorite, dar care obţin acordul de a înfia). Persoanele care au prioritate la adopţia copilului sunt în primul rând, rudele acestuia până la gradul IV. În al doilea rând, au prioritate tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau alte persoane care au convieţuit împreună cu copilul o perioadă de minimum şase luni şi faţă de care micuţul manifestă ataşament.
În al treilea rând, pot adopta persoanele care au înfiat ulterior fraţi ai copilului.

Cine nu poate adopta?
Conform legislaţiei actuale, cei care nu pot adopta sunt: persoanele care au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri; persoanele ai căror copii beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care sunt decăzute din drepturile părinteşti; persoanele care doresc să adopte singure, ai căror soţi sunt bolnavi psihic sau au handicap mintal.
Minodora Sucea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here