SURSE: Ministrul Energiei ține la sertar documentația prin care Strategia Energetică putea fi adoptată rapid. Dezavantajul CEO!

Din luna noiembrie a anului trecut, când grupul de lucru a finalizat elaborarea Strategiei Energetice a României 2019- 2030, cu perspectiva anului 2050, oficialii Ministerului Energiei au avansat ca termen de adoptare luna mai a acestui an. După cinci luni de la acel moment, etapele ce trebuie parcurse, în vederea adoptării Strategiei, par a se derula cu lentoare, iar precizări cu privire la calendarul acestora au venit, în mod oficial, o singură dată, în urmă cu două săptămâni. Ministrul Energiei, Anton Anton, are alte priorități, din postura de președinte al Consiliului TTE-Energie, cum ar fi schimbarea sistemului de etichetare a anvelopelor și nu a fost de acord ca Strategia Energetică să fie prezentată Guvernului spre adoptare, în baza unei proceduri prevăzută de un act normativ adoptat în vremea șefului său de partid, Călin Popescu Tăriceanu, susțin surse politice pentru Gorjeanul.

Sinergia lui Anton
Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020 a fost aprobată printr-o hotărâre de guvern, semnată, în noiembrie 2007, de premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu. Procedura putea fi implementată, întocmai, și pentru adoptarea Strategiei Energetice a României 2019- 2030, cu perspectiva anului 2050, prezentată de Ministerul Energiei, în noiembrie, anul trecut, mai ales că Hotărârea Guvernului nr.1069/2007 permitea acest lucru și, mai mult, accelera procesul de aprobare. Actul normativ prevede că, în termen de 90 de zile, Ministerul Economiei, (în actuala structură a Executivului, Ministerul Energiei – n.r.), Ministerul Finanțelor și Ministerul Mediului, asigurau elaborarea evaluării de mediu, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, iar concluziile vor face parte integrantă din Strategia energetică a României.
Sursele citate au precizat că i-au propus această variantă ministrului Anton Anton, în sensul că Strategia să fie supusă adoptării Executivului, în baza unei note de fundamentare și, în termen de 90 de zile, să fie efectuat studiul de evaluare adecvată, conform actelor normative aflate în vigoare.
Deși, inițial, Anton Anton a fost de acord cu ,,varianta scurtă”, adică aceea cu care se câștiga timp, în vederea adoptării Strategiei Energetice, ulterior nu a mai fost de acord ca documentul să fie prezentat Guvernului, pe procedura prevăzută de actul normativ, aprobat în vremea șefului său de partid Călin Popescu Tăriceanu. Trebuie spus că toți secretarii de stat au semnat nota de fundamentare, exista aprobarea direcțiilor din cadrul Ministerului Energiei pentru documentația aferentă și este elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern, numai că a existat un blocaj la vârful ministerului, iar dosarul e pus la sertar de ministrul Anton Anton. Conform acelorași surse, s-ar părea că există un interes major pentru ca adoptarea Strategiei Energetice a României, care poziționează clar producătorii pe bază de cărbune, să fie întârziată cât mai mult, atât din partea companiilor care activează în zona regenerabilelor, prin oamenii lor de la vârful Ministerului Energiei, aceeași care au cheltuit în jur de 200.000 de euro pe Strategia elaborată, în 2016, pe când erau șefi ai unor structuri din instituție ori directori la cabinetul fostului ministru Victor Grigorescu, iar în contextul în care noua Strategie nu a preluat nici 20% din acel document, suma le-ar putea fi imputată, dacă organismele statului ar răscoli afacerea.

Liberalii…
…prin deputatul Lucian Bode, fost ministru al Economiei, voiau dezbatere parlamentară și adoptarea prin lege a Strategiei Energetice, la momentul lansării în dezbatere publică. ,,Prin natura sa, o strategie energetică nu este un proiect politic, ci unul național, care trebuie urmat cu strictețe timp de mai multe guvernări. De aceea, solicit actualului ministru al Energiei și întregului Guvern să aducă această strategie în Parlament pentru dezbatere și asumarea sa prin Lege. Doar în acest fel putem vorbi despre un proiect de țară în domeniul energetic!”, spunea fostul ministru al Economiei.

Care sunt dezavantajele…
…întârzierii adoptării Strategiei Energetice a României 2019- 2030, cu perspectiva anului 2050? Deși studiul de evaluare adecvată și raportul de mediu sunt pe site-ul Ministerului Energiei, urmează o serie de consultări cu statele vecine, iar mai apoi dezbatere publică, aviz de mediu și abia în luna iunie, se preconizează că Strategia o să fie supusă adoptării Executivului. În tot acest timp, trebuie spus că autoritățile române nu au instrumente de negociere la Uniunea Europeană, spre exemplu pentru schema de sprijin pentru certificatele de CO2, adică ce ar interesa Complexul Energetic Oltenia. Mai clar, deși în Strategia Energetică a României e structurată producția de energie pe bază de cărbune, nu se pot demara negocieri, pe un document care nu are caracter de lege. În tot acest timp, producătorii de energie din surse regenerabile sunt favorizați. Deloitte Consultanță a reușit să impună în noua Strategie, creșteri consistente a producției de energie din surse regenerabile (aproximativ câte o mie de MW pentru eolian și solar). În Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, ponderea energiei din surse regenerabile s-a calculat, tot de Deloitte, tocmai pe cifrele impuse în Strategia Energetică. Mai plastic, Deloitte a centrat și apoi a preluat, cu capul, direct spre poartă.

Banii vorbesc
Trebuie precizat că pe lângă cei peste 200.000 de euro cheltuiți pentru vechea Strategie, în 2016, pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată a efectelor potențiale asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, în vederea obținerii Avizului de mediu, dar și pentru Raportul de mediu pentru actuala Strategie Energetică, au fost cheltuiți alți bani. Ambele documente au fost întocmite de KVB Consulting & Engineering SRL. Firma care a avut relații contractuale cu Ministerul Energiei s-a numit, în trecut, KVB Economic SA și printre acționarii săi s-au regăsit nume de directori în Agenția Națională de Protecția Mediului și Apele Române. De banii cheltuiți în 2016 pe Strategia Energetică devenită maculatură este legat și numele directorului Direcției Politici Energetice din Ministerul Energiei, Elena Popescu, ,,răsfățata” celor din regenerabile, care a fost plasată prin CA-urile și CS-urile mai multor companii și care a fost rezervată cu privire la legalitatea promovării unei Hotărâri de Guvern prin care să fie adoptată noua Strategie.
Elena Popescu a încasat peste 200.000 de lei, anual, din indemnizații de membru în consilii de administrație, consilii de supraveghere și comisii de privatizare la Nuclearelectrica, EnergoNuclear SA, Hidroelectrica, OPCOM, CE Oltenia și altele, iar în ieșirile publice de la finele anului trecut îi ruga pe jurnaliști să n-o întrebe despre Strategia Energetică a României și prezenta ca prioritar Pachetul legislativ „Energie curată pentru toți europenii”.
Claudiu Matei