Botezul Domnului din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă.
În unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele. De asemenea, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. La Bobotează se sfinţesc toate apele. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite. Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an.
