Super-elita Sociologiei româneşti la Simpozionul internaţional de la Craiova

325

Vineri, 15 aprilie 2016, la Universitatea din Craiova a avut loc Simpozionul internațional cu tema: «Sociologia academică și provocările societății actuale. Două decenii de învățământ sociologic la Universitatea din Craiova: 1995-2015». Acesta a fost organizat de Facultatea de Științe Sociale și Institutul Social «Oltenia» ale Universității din Craiova, în parteneriat cu Asociația Sociologilor din România și Institutul de Sociologie al Academiei Române. Evenimentul s-a desfășurat sub semnul împlinirii a două decenii de la întemeierea învățământului sociologic la Universitatea din Craiova, reunind personalități marcante și nume de prestigiu care constituie super-elita cercetării științifice sociologice din țara noastră.

Amfitrionul manifestării științifice de la Craiova a fost domnul prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, cel care s-a ocupat de înființarea specializării sociologie la instituția academică menționată. Pe agenda simpozionului au fost înscrise 43 de lucrări științifice, elaborate de cadre didactice universitare și cercetători științifici din: România, Franța, Bulgaria și Serbia. Autorii români provin de la institute de cercetare și de la universități din: București, Pitești, Craiova, Timișoara, Oradea, Sibiu și Târgu-Jiu.

“Astăzi, la Craiova este un «pol» al sociologiei românești!”
Într-un timp dens, de numai o zi, în prezența reprezentanților autorității administrației publice locale, a doamnei primar, Lia Olguța Vasilescu, a conducerii Universității craiovene, prin persoana domnului rector, prof. univ. dr. Cezar Spânu, care în cuvântul de deschidere a lucrărilor simpozionului a făcut o simpozion (3)scurtă prezentare a specializării sociologie, menționând principalele realizări publicistice, se poate aprecia că dezbaterea de idei și schimbul de opinii au constituit vectorii simpozionului. Reuniunea academică jubiliară a fost prefațată de prezentarea expoziției de carte sociologică, în cadrul căreia domnul prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, moderatorul manifestării a spus: “Astăzi, la Craiova este un «pol» al sociologiei românești”, fiind în continuare prezentate o serie de alocuțiuni de către invitați de marcă ai simpozionului, printre care amintim: prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, director la Institutul de Cercetare a Calității Vieții din București, prof.univ.dr. Ilie Bădescu, director la Institutului de Sociologie «Dimitrie Gusti» al Academiei Române, prof. univ. dr. Dorel Abraham, președintele CURS București, prof. univ. dr. Adrian Dinu-Rachieru, Universitatea “Tibiscus” din Timișoara, prof.univ.dr. Ștefan Buzărnescu, Universitatea de Vest din Timișoara, prof.univ. dr. em. Ljubiša Mitrovic, Universitatea din Niš (Serbia), prof.univ.dr.Vihren Bouzov, Universitatea “Sf. Cyril și Methodius” din Veliko Turnovo (Bulgaria), ca să amintim doar câteva nume care au onorat la superlativ momentele «cheie» ale simpozionului.
A fost amplu și la un înalt nivel științific dezbătută tema intitulată: “Cercetarea și valorificarea patrimoniului sociologic național și internaţional”, când a avut loc și lansarea a 11 cărţi prestigioase, ai cărei autori sunt cadre didactice de la Universitatea din Craiova. Acestea constituie traduceri din clasici ai sociologiei mondiale, autori şi titluri cu mare rezonanţă în domeniul sociologiei, dintre care amintim: Ferdinand Tönnies: “Comunitate și societate”, Vilfredo Pareto: “Tratat de sociologie generală” (vol. I, II); William Thomas și Florian Znaniecki: “Tăranul polonez în Europa și America”, iar din perspectiva temei “Realizări și perspective ale cercetării sociologice românești”, prin Institutul Social «Oltenia» al Universității din Craiova au fost lansate 6 cărți despre: “Sociologi români de azi. Generații, instituții și personalități”, “Școala sociologică de la Craiova”, “Diaspora românească din Europa și America”, “Cercetări monografice asupra comunităților de imigranți români din Italia, Spania, Germania, Anglia, Belgia și SUA”.

“Sociologia făcută în Craiova este, și sper că va deveni tot mai mult, un «instrument» foarte important al dezvoltării întregii comunități”
În cadrul lucrărilor în plen au fost prezentate o serie de teme de mare actualitate, dintre care am reținut pe cea intitulată: “Criza tranziției: noi provocări pentru sociologie”, a prof. univ. acad. dr. Cătălin Zamfir, vicepreședinte al Asociației Sociologilor din România, director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, care a spus printre altele: “A gândi despre sociologia românească are o semnificație cu totul deosebită de alte domenii; dacă vorbim, de exemplu, despre fizica românească, are o semnificație foarte simpozion (4)specifică. Fizica românească a fost făcută de români. Sociologia românească e mult mai mult decât atâta. Sociologia românească n-a fost făcută numai de români! Este știința făcută despre realitatea socială! Sociologia craioveană sau sociologia olteană, cum vreți s-o numim, este sociologia făcută în Craiova, de către….mai mult sau mai puțin craioveni, pentru că vin și necraioveni în Craiova, în primul rând, pentru că e sociologia despre realitatea socială de aici! Este o știință vitală pentru realitatea socială, nu numai românească, ci, și zonală. De aceea, impresia mea este că sociologia făcută în Craiova este, și sper că va deveni tot mai mult, un «instrument» foarte important al dezvoltării întregii comunități! Este o sociologie aplicativă și constructivă, pentru că realitatea noastră are tot mai mult nevoie de sociologie, chiar dacă factorul politic, încă nu a sesizat acest lucru, probabil că una dintre explicațiile crizei societății românești, aș zice, cu o anumită cutezanță, se explică și pentru că prea mult timp a ignorant sociologia, ca un «instrument» foarte important pe care ar fi trebuit să-l aibă și să-l utilizeze. Domnul profesor Otovescu m-a solicitat să spun doar câteva cuvinte despre sociologia românească! Situația actuală a sociologiei românești: impresia mea este că sociologia românească este într-un moment de schimbare! Eu vreau să-l felicit pe domnul profesor Dumitru Otovescu, unul dintre sociologii de «marcă» ai României, care a lansat programe extrem de importante și asistăm acum, în primul rând, la un program de reconsiderare și de publicare masivă, prin traducerile făcute, a istoriei sociologiei, de asemenea, prin programul dedicat migrației și aș adăuga, chiar contribuția sa entuziastă de construire a unei noi instituții! Aici, în Craiova, profesorul Otovescu a reușit să construiască un sistem universitar de sociologie și de asistență socială care s-a dovedit a fi durabil, nu numai ca prestigiu universitar, dar, durabil și ca «producție» științifică impresionantă, pentru care meritați felicitări, iar pe măsura posibilităților, cu ajutorul colegilor din București, în măsura în care vom fi solicitați, vă vom acorda tot sprijinul”!

“Merită o distincție acordată profesorului Otovescu, pentru că a regăsit drumul afirmării sociologiei”
În dezbaterea temei: “Programul sociologiei academice în lumina imperativului gustian al științei și pedagogiei națiunii”, domnul prof.univ.dr. Ilie Bădescu, președinte al Asociației Sociologilor din România, director al Institutului de Sociologie «Dimitrie Gusti» al Academiei Române a spus: “Tema de azi este foarte importantă! Doresc, mai degrabă, să răspund provocării distinsului nostru coleg, profesor Adrian Dinu-Rachieru, care vorbea despre tema «deznaționalizării» sociologiei, care este, nu numai provocatoare, pentru că, după părerea mea, ea ascunde un «nucleu», o realitate alarmantă, iar eu, când am vrut să vorbesc despre…să reamintesc paradigma gustiană a sociologiei ca «știință și pedagogie a națiunii», am dorit să argumentez o idee, și anume, vitalitatea acestei paradigme, valabilitatea ei, indiferent de faptul că astăzi trecem printr-un proces exact pe dos, față de cel menționat de către Dimitrie Gusti, și anume, un proces de relativă deznaționalizare. Recunoaștem legitimitatea vârstei în sociologie! Merită o distincție acordată profesorului Otovescu, pentru că a regăsit drumul afirmării sociologiei! Doamna Lia Olguța Vasilescu este cel mai bun cunoscător al lui Vilfrdo Pareto, cel care se «intersecta» cu Pappini, Mosca și Corrado Gini. În Italia s-a petrecut cea mai semnificativă experiență spirituală. Traducerea lui Pareto exprimă o vocație ascetică! Pareto și-a asumat problema elitelor: apariția, afirmarea și criza elitelor!
(VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here