Exista probabilitatea ca foarte mulți cetățeni ai Uniunii Europene să nu fi citit sau nu fi fost interesați vreodată de istoria lungă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO – North Atlantic Treaty Organization), însă această organizație a atins în data de 4 aprilie frumoasa vârstă de 74 de ani.
Alianța Atlanticului de Nord reunește 31 de țări din întreaga lume și a fost înființată în 1949 prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington D.C. pe 4 aprilie, având ca obiectiv principal punerea în aplicare a unui sistem comun de apărare împotriva unui atac provenit din exterior.
Sediul general NATO se află la Bruxelles în Belgia, iar sediul central al Forțelor Aliate din Europa se află lângă Mons în Belgia.
În 1949 cele 12 state fondatoare ale Organizației: Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos au semnat actul de constituire al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Extinderea s-a efectuat în timp, printre cele mai recente etape sunt 2020 și 2023 când Macedonia de Nord și Finlanda au finalizat formalitățile de aderare.
NATO alocă pentru cheltuielile militare aproximativ 70% din totalul cheltuielilor militare la nivel mondial. Aproape toți reprezentanții statelor membre și-au exprimat intenția de a aloca minimul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare până în 2024.
Istoria NATO ne dovedește, după 74 de ani, că nu este doar o alianță, este o forță a unei familii globale care a înteles după două războaie mondiale dezastroase că astfel de pericole trebuie gestionate din timp și pe termen lung.
Iată că Summitul NATO de la Vilnius din 11-12 iulie 2023 desemnează această țară cu o capitală mică să devină exact la 21 de ani de la aderare sa, gazda marelui Summit.
Vilnius este un important centru cultural cu numeroase muzee și galerii de artă ce a fost declarat în anul 2009 Oraș Cultural European. Are o istorie interesantă, fiind fondat în 1316 în timpul domniei lui Gediminas devenit principe cu ajutorul coloniilor germane din 1323 și devenind capitală a Lituaniei. În 1920 orașul a fost anexat Poloniei, apoi în 1939 a fost ocupat de trupele sovietice. Astfel, până în 1990, Vilnius a fost capitala Republicii Sovietice Lituania, iar din 1990 a devenit simplu: Vilnius – capitala Lituaniei.
Așadar, Vilnius ajunge ca din 11 iulie 2023, o zi de marți, să găzduiască lideri de state și guverne, fără precedent ca importanță în istoria acestei țări micuțe.
Mizele acestui Summit s-au vrut cruciale în raport cu direcția războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, mai ales că Ucraina a vizat acordul de susținere de a se alătura Alianței NATO. Desigur, liderii Alianței au ajuns la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianța ar fi pusă în fața unui atac rusesc. Turcia și-a dat și ea acordul în timpul întâlnirii de la Vilnius de aderare a Suediei. Spania a anunțat și din poziția de țară membră în NATO, suplimentarea cu noi trupe ce vor fi trimise în România, consolidând astfel flancul estic al NATO.
Putem aprecia prezența României la Summitul NATO de la Vilnius prin Președintele Klaus Iohannis care a reafirmat suținerea aderării Ucrainei la Alianța Nord – Atlantică.
Aderarea Ucrainei a fost deocamdată amânată pe două motive foarte bine întemeiate, cum a relatat Stoltenberg – Secretar General NATO. Primul motiv este legat de modernizarea instituțiilor de apărare și securitate, iar cel de-al doilea motiv se referă la Consilidarea Guvernării, inclusiv combaterea corupției.
Aceste aspecte au fost decisive privind extinderea NATO. Este de subliniat că planul de acțiune în vederea aderării la Membership Action Plan (MAP) constă într-un set de condiții și acțiuni pe care fiecare stat membru NATO a fost obligat să îl îndeplinească.
Tratatul de la Washington oferă garanții de securitate deplină conform Art. 5 tuturor membrilor cu drepturi depline ai Alianței.
Zeci de ani NATO a considerat că măsurile și planurile de apărare pe scară largă nu sunt necesare. Relansarea în cadrul Summit-ului de la Vilnius a planurilor Alianței aduce îndrumări cu privire la modernizarea forțelor logistice.
România prin Președintele Klaus Iohannis și-a manifesta susținerea Ucrainei în parcusul său de aderare la Alianța Nord Atlantică și planul de a înființa un centru de pregătire pentru piloții ce vor pilota avioanele de luptă F-16.
Alianța a convenit dezvoltarea în continuare a Pachetului de Asistență – Comprehensive Assistance Package (CAP) în cadrul căruia Ucraina primește asistență neletală de 500 de milioane de euro.
Sperăm ca în 2024, la 75 de ani de la fondarea Pactului Nord Atlantic, cuvântul război să fie înlocui cu pace în Ucraina și întreaga lume.
Între război și pace, pentru generațiile viitoare ne dorim sustenabilitate și stabilitate, adică pace.
conf. dr. ing. Cristiana SÎRBU
Președinte al Fundației „Grupul de Inițiativă Ecologică și Dezvoltare Durabilă”