În perioada 1 – 10 iulie 2011, s-a desfăşurat cea de-a VI-a ediţie a Taberei de Cercetare Etnofolclorică „Constantin Brăiloiu”. Organizată anual, începând cu anul 2005, de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, tabăra are ca scop cercetarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului imaterial al judeţului Gorj.
Tabăra de cercetare etnofolclorică “Constantin Brăiloiu” şi-a încheiat studiul efectuat asupra zonei din sud-vestul judeţului (Negomir, Drăgoteşti, Slivileşti, Bolboşi, Borăscu, Ioneşti, Turceni, Mătăsari). Acţiunea, organizată de CJCPCT Gorj, a avut în vedere identificarea obiectivelor şi obiectelor de patrimoniu cultural local şi naţional, inventarierea şi evaluarea conservării, valorificării, promovării şi înregistrării elementelor constituente ale culturii tradiţionale: port popular, arhitectura populară, personalităţi culturale, folclor muzical şi coregrafic, tradiţii şi obiceiuri, meşteşuguri şi artă populară. Echipa de cercetători, alcătuită din specialişti ai CJCPCT Gorj – Teodor Dădălău, Pompiliu Ciolacu, Stelian Florescu, Iohana Drăghici, Viorel Surdoiu, alături de Cristina Ciolacu, Ion Popescu-Brădiceni, Tira Marinel, Vasile Ciora şi Eric Perjovski – a avut misiunea de a radiografia elementele de cultură populară încă 
practicate şi de a le descoperi şi consemna pe cele depozitate în gospodăriile păstrătoare încă de artă tradiţională a locuitorilor din zonele cercetate. Dacă primele ediţii ale taberei au avut ca ţintă nordul judeţului, începând cu cea de-a V-a ediţie, a intrat în examinare sud–vestul Gorjului. În urma cercetărilor, s-a ajuns la concluzia că sudul Gorjului este în mai mica măsură depozitar de elemente ale culturii tradiţionale în comparaţie cu partea de nord a judeţului. Potrivit lui Viorel Surdoiu, inspector de specialitate în cadrul CJCPCT Gorj, important este că au fost găsite aceste „urme”, ele putând fi acum conservate: „Important este că aceste puţine urme au fost luate în evidenţă şi vor fi conservate, ele reprezentând până la urmă valoroase argumente ale trecutului.” Au fost cercetate 8 comune şi s-au realizat peste 60 de fişe de informatori culturali şi creatori, aceştia din urmă fiind în principal ţesători, sculptori în lemn, tâmplari, dogari, fierari sau chiar ţărani-pictori; au mai fost identificaţi şi lingurari sau împletitori de coşuri. Au fost realizate înregistrări video şi sute de fotografii, reprezentând arhitectura veche. Potrivit reprezentanţilor CJCPCT Gorj, casele cu arhitectură gorjenească sunt tot mai puţine, impunându-se stilul de construcţie modern. Deficitară, în zona cercetată, s-a dovedit a fi şi latura interpretativă, solistică, marea majoritate a rapsozilor dispărând, foarte puţini fiind cei care au continuat arta părinţilor. Materialul strâns de-a lungul cercetării se află acum în stadiul de evaluare şi arhivare, urmând sa fie trase concluziile referitoare despre nivelul actual de conservare şi promovarea a tradiţiilor în zona de sud a judeţului Gorj.
Roxana Lupu
