Aveam momente în care regretam că am lipsit la botezul a ceea ce a fost, este şi rămâne SERILE LA BRĂDICENI. Cum n-a fost să fie, nu-mi pare rău.
Oricum, prin Brădiceni, Peştişani (înainte de Epoca(fără virgulă) Curtişoara! Şi prin Târgu Jiu au trecut sute sau mii de poeţi şi viitori poeţi. Ceea ce e important!
„Fondatorul” şi fundaţia lipsă la inventarul lui Pristanda!
Ieri am fost tras de urechi de (altfel delicatul) Ion Cepoi, că, vezi Doamne, n-am amintit de generalul Codiţă, ca fondator. Fondator a ce?, mă-ntreb eu acuma. De unde să ştiu eu că el a fost fondator! De ce nu l-a numit domnia sa? Din auzite, pe atunci colonelul de poliţie(fostă miliţie) Constantin Codiţă, se zice că ar fi avut o contribuţie importantă. Era şeful IJP Gorj, aducea chiar şi corturi şi wisky. Nu din banii lui, bănuiesc. Că nu-i cunoscut a fi fraier. Dac-o fi adevărat, n-am de unde să le ştiu pe toate. (Aşa cum m-a invitat la chiolhanul de la Curtişoara doamna directoare dr. Olimpia Bratu şi am mulţumit politicos, dar nu m-am dus. Şi pentru că am fost gratulat cu apelativul „prost” de către fostul meu profesor de educaţie fizică din liceu Ion Nistorescu, numai pentru simplul motiv că nu aflasem de sfinţirea Troiţei şi că susţineam, sus şi tare, că Fundaţia Serile la Brădiceni nu există. Dac-ar fi, de ce se chinuiesc să înfiinţeze Asociaţia Atelierul Naţional de Poezie SERILE LA BRĂDICENI, fără să fi şi izbutit până acum?!) Şi nici că la ediţia a XV-a din nemuritorul festival poetic SERILE LA BRĂDICENI a lipsit cu desăvârşire actualul chestor(r) Constantin Codiţă, eu unul, n-am nicio vină. El s-a certat cu lumea, cu consăteni şi cu directorul Serilor la Brădiceni, poetul Ion Popescu Brădiceni. Eu încă nu!
Troiţa lui Ionel Buligan şi abulicele decizii stânga-dreapta!
Ediţia a XV-a a Serilor la Brădiceni, aproape un jubileu, s-a vrut probabil şi una a surprizelor. Plăcute şi, unele, neplăcute. Practic, nu ştia stânga ce face dreapta. Fiind un copil de 15 ani, adolescent aproape matur dar un copil cu multe moaşe. Una zicea Ion Popescu Brădiceni, alta 
comunicatele Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” Gorj, sub semnătura altfel nevinovatei doamne director dr. Olimpia Bratu. Ce vină aveam eu, şi să se supere pe mine Zenovie Cârlugea pe mine, că am copiat titlul cărţii sale aşa cum se scria negru pe alb în Comunicatul de presă, eu neavând volumul să-l pipăi(Şi eventual să urlu!). Iar Ion Cepoi să-mi reproşeze ceea ce ştia tot târgul. Că Ion Popescu Brădiceni afirmase că mută Serile la Brădiceni unde vor muşchii lui. Cer scuze cititorilor şi lui Ion Cepoi, oi avea eu păcatele mele, recunosc, dar una-i una şi alta-i alta! Nici de nemulţumirile ori disensiunile dintre Ion Căpruciu, Ion Nistorescu şi Ion Popescu Brădiceni nu mă simt cu nimic vinovat. Troiţa, după cum am citit pe textul încrustat în lemn, este ridicată în cinstea naşterii Maicii Domnului de familia Ion şi Ivona Posdărescu, Ion, Adrian, Teodora Alis este dedicată şi memoriei învăţătorului Ionel Buligan, prieten cu mari scriitori clasici ai literaturii 
române – pe la el trecând George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă şi, se pare, Octavian Goga. A avut un fiu Ion Buligan, o casă mare şi moştenitori nu, din păcate, încât construcţia şi biblioteca sa din care făceau parte inclusiv colecţiile a vreo trei reviste de cultură editate de însuşi Ionel Buligan, exemplare din revista umoristică TĂPOIUL deţinând şi profesorul Ionel Nistorescu. La sfinţirea, puternic aghesmuită de generoşii localnici, cică s-ar fi dat în stambă preotul Ion Grindeanu. Păcat.
La fel cum tot un mare păcat e că primarul comunei Peştişani, Florin Pavel, anunţat în programul ticluit de Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj ca moderator, a venit însoţit de o doamnă, probabil contabila primăriei, şi nu l-a băgat nimeni în seamă. Măcar şi pentru ceea ce oferise – ca sume de bani drept premii, anii trecuţi -, dar şi ca autoritatea locală cea mai importantă merita puţină atenţie. Nebăgat în seamă, Florin Pavel a şters putina. Adică, bisericuţa. Eu unul, nefiind un admirator al politicii şi practicilor sale, totuşi, îl respect ca om. Şi regret cele întâmplate.
Premiile cele Mari, din bisericuţa Sf. Nicolae
Pe poeta craioveancă Ioana Dinulescu, după care nu mă omor, a elogiat-o simpaticul aproape octogenar Gheorghe Grigurcu. Doar sunt, uneori, colegi de pagină în România literară. Şi uite-aşa, Ioana Dinulescu a înhăţat Marele Premiu pentru Poezie SERILE LA BRĂDICENI. Am sentimentul că poetul gorjean, din Glogova, Nicolae Dragoş, ar fi meritat şi el, în cei 15 ani de tradiţie discutabilă şi îndoielnic tangaj, un premiu la Serile la Brădiceni. Este şi părerea baladistului formidabil Ion Căpruciu. Simplul fapt că nu-l înghite preşedintele Juriului, domnul Grigurcu, mi se pare că pute. Urât. Marele Premiu pentru Critică i-a revenit universitarului Vasile Spiridon, din Piatra Neamţ. Elogiat ca scriitor de Ion Popescu Brădiceni. În răspunsul la acel Laudatio, încropit pe zidul bisericii, Vasile Spiridon a deplâns soarta limbii române în şcoala românească de toate gradele. Cu emoţie, a mărturisit că a ajuns prima dată în Gorj, că regretă că nu vede Hobiţa lui Brâncuşi, deşi e la doi paşi(mustrare finuţă adusă celor trei moaşe pe post de organizatori!). S-a bucurat că a trecut prin Bălceştii Mariei Lătăreţu, gorjeancă pe care domnia sa o consideră drept cea mai mare interpretă a cântecului popular din România. Dacă i-a mai amintit, tot primul!, pe Constantin Brâncuşi şi pe Tudor Arghezi iată „suficiente argumente să fiu emoţionat.
Premiile pentru promovare ale CJ Gorj
Neagreată de mulţi la sosirea în fruntea unei instituţii de cultură, ce fusese condusă de excepţionala doamnă şi francofonă Alexandra Andrei, actuala doamnă director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, dr. Olimpia Bratu, a crescut într-un an cât alţii în zece. Cu căldură, cu pricepere şi mult calm a moderat ce era de moderat. Lui Gheorghe Grigurcu i-a înmânat primul premiu din seria celor oferite de Consiliul Judeţean Gorj. Acela pentru promovarea creaţiei literare în revistele naţionale. Laudatio i-a aparţinut lui Ion Cepoi. Din care nu mai cităm de frică să nu fim răstălmăciţi. A mai primit un premiu revista „Conta” din Piatra Neamţ, al cărui director Adrian Alui Gheorghe – poet laureat anul trecut la SERILE LA BRĂDICENI – n-a fost prezent. O revistă merituoasă, ce nu apare la Târgu Jiu, dar care are meritul de a-l fi publicat pe ştiţi dumneavoastră cine… Un alt premiu, şi tot pentru promovarea culturii româneşti, l-a primit coordonatorul revistei Portal MĂIASTRA, Zenovie Cârlugea. Un scriitor ce munceşte mult la realizarea a 52 de pagini format mare trimestrial, o trudă enormă, şi care s-a gândit să editeze un număr special, cum făcea Gorjeanul – în perioada interbelică – cu articole, cu opinii şi creaţii ale gorjenilor de pretutindeni. La propunerea moderatoarei dr. Olimpia Bratu s-a păstrat un minut de reculegere în memoria poetului Ion Pecie, cel care anul trecut fusese laureat al Festivalului de Poezie SERILE LA BRĂDICENI.
Picanterii de cenaclu, cu Conu’ Spirache, în biserică
Premiul „Artur Bădiţa”, oferit tot de Consiliul Judeţean Gorj, i-a fost decernat poetului gorjean, şi naţional în acelaşi timp, Adrian Frăţilă. Poetul Gelu Birău, şi el poet consacrat, a rostit un Laudatio, recunoscând că el însuşi este emoţionat, Adrian Frăţilă fiind un poet special, opera sa fiind dominată de har… Îl vede ca pe un scriitor complet, cu rădăcini de Tismana, trecut peste Hobiţa şi se duce mult mai departe. Ca o dovadă a preaplinului lăuntric, Adrian Frăţilă mai scrie şi poezii pentru copii. Cititul poet şi autor de interviuri ori pamflete – spumosul Spiridon Popescu, membru al Uniunii Scriitorilor care l-a citit şi pe prozatorul Nicolae Breban, pe când acesta se gândea să candideze la preşedinţia USR, l-a şi citat pe academicianul Breban: „Este foarte greu să primeşti un premiu ce poartă numele unui prieten care, între timp, a devenit statuie. Pe aceeaşi temă, recent plecatul la Domnu’, prozatorul Constantin Stan a scris în romanul său „Carapacea”: „Nimic nu trece mai în vârful picioarelor ca viaţa”. Nici Adrian Frăţilă, după ce-a recitat poemul „În templu niciodată”, n-a rămas dator: „Îţi doresc şi ţie, Spirache, să primeşti, peste 100 de ani, Premiul Adrian Frăţilă!”
Alte premii, alţi laureaţi
Generosul Consiliu Judeţean Gorj le-a mai dăruit Premiul „Nicolae Diaconu” scriitorului total Lazăr Popescu, despre care a exprimat un Laudatio, citându-se tot din Gorjeanul, unde a publicat o cronică suculentă la volumul de poezie „Scribul şi contesa” bunul orator Ion Popescu Brădiceni. Un atât de valoros orator încât regretăm că nu-i cel puţin senator. Deşi s-ar mulţumi şi cu funcţia de primar al comunei Peştişani, pe care i-ar fi promis-o liderul liberalilor gorjeni, Dian Popescu. Tot un Popescu, încât nu băgăm mâna-n foc că-i aşa. O voce din public, a Conului Spiridon Popescu a zis: „Lazăre, când l-ai dat afară din partid nu sperai să iei Premiul acesta!” Ca o recunoaştere a harului şi subtilităţii aforismelor sale, poetului şi actorului George Drăghescu i s-a conferit Premiul „Petre Ghelmez”. Poet pe care eu personal l-am cunoscut bine şi chiar semăna la delicateţe cu blândul George Drăghescu. Cel mai important baladist nu doar al Gorjului, ci poate al literaturii române contemporane, dacă se va lua în serios, Ion Căpruciu a primit „Premiul OPERA OMNIA” Constantin Mircioiu, cu ocazia apariţiei volumului de poezie „La Nord de caii sălbatici”. Care n-a mai prins jurizarea din acest an şi va candida, cu mari şanse, la Marele Premiu pentru Poezie SERILE LA BRĂDICENI, ediţia 2012. Aşa cum se spune, cei din urmă vor fi cei dintâi. Un baladist deosebit se dovedeşte şi Liviu Mircea Goga, un om al locului, fiind născut la Brădiceni. Pe care eu personal nu-l văd doar baladist, ci un poet ales, parcă din alt veac. Un veac tot al mileniului trei, dar cu influenţe pariziano-parnasiene. Cartea domniei sale a fost prezentată şi la Brădiceni, dar şi în paginile Gorjeanului de acelaşi laborios Ion Popescu Brădiceni. Pe lângă Diploma firească şi banii de la Consiliul Judeţean Gorj, Mircea Liviu Goga a mai fost onorat şi cu un tablou – o minunată pictură – semnată de artistul devean Dan Roşianu. Premii s-au mai acordat şi poeţilor târgujieni Dumitru Tâlvescu, un produs al cenaclului COLUMNA, dar descoperit de Gelu Birău şi criticului literar Ion Trancău pentru a sa carte de debut, din păcate, întârziat IMIXTIUNI CRITICE, apărută la Editura Fundaţiei Constantin Brâncuşi. Cum rebelul şi polemistul Ion Trancău s-a ferit până acum de colţii confraţilor îl felicităm ca încurajare. Promiţând că a sa carte ne va deveni una de căpătâi. Dacă nu ştiu ce premiu a luat doamna Gogălniceanu, pentru o carte pentru copii, ori dacă nu n-am pomenit pe toţi cei prezenţi sper să fiu scuzat. N-a existat un secretariat al ceea ce trebuia să se numească Atelierul naţional de Poezie SERILE LA BRĂDICENI. Despre carte de nuvele „Cireşe amare”, semnată de Ion C. Gociu, altfel premiat şi domnia sa, mă voi feri să mai scriu. Am scris o postfaţă şi cred că nu merita. Nu voi recidiva.
Fără concluzii
Cum n-am fost la Curtişoara, suntem convinşi că lumea s-a împăcat. La aer liber şi cu licori răcite în fântâna din curtea caselor gorjeneşti nici nu-i de mirare. A fost bine, până la urmă. La anul, va fi şi mai bine. Pentru cine va mai prinde şi va mai participa la ediţia a XVI-a. Mie mi-a ajuns.
Ion Predoşanu
