Astăzi, 3 iunie a.c., Societatea Academică din România (SAR) şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung (FES) România, au lansat studiul naţional ”Meditaţiile în România: sistem educaţional paralel sau complementar?”. Potrivit unui comunicat al SAR, principalele rezultate ale studiului sunt:
1. Majoritatea părinţilor sunt de acord că elevii au nevoie de meditaţii pentru a dobândi cunoştinţe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată. Sistemul orelor particulare/meditaţiilor este accesat în mai mare măsură de către părinţii din mediul urban, cu studii medii şi superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie şi care sunt nemulţumiţi de sistemul public de educaţie;
2. Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditaţiilor, cu o frecvenţă mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a;
3. Plata meditatorului se face pe baza unei înţelegeri şi sunt puţine cazuri care au drept bază o formă contractuală şi/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei şedinţe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plăteşte lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării;
4. Matematica, limba şi literatura română, precum şi limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire;
5. Unul din trei copii a participat la meditaţii plătite în anul şcolar 2019-2020. Tot atâţia au participat şi la consultaţii/ore de pregătire gratuită. În prezent (anul şcolar 2020-2021), 19% dintre elevi participă la meditaţii, iar 20% din părinţi au deja în plan ca în perioada imediat următoare copilul să ia ore în particular. Dacă se gândesc la următorul an şcolar, jumătate dintre părinţi cred că ai lor copii vor participa vor lua ore în particular;
6. Meditaţiile se derulează în cele mai multe cazuri cu un profesor din altă şcoală (69%) şi mai puţin cu profesorul de la clasă (14%);
7. 80% dintre părinţi menţionează o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei şcolare a copilului lor în urma primirii de ore particulare.
Organizaţiile care au realizat acest studiu au lansat şi o serie de recomandări adresate decidenţilor, între care:
Măsuri pe termen scurt:
1. Crearea Voucherului Educaţional, finanţat din fonduri europene, acordat tuturor elevilor care provin din familii al căror venit lunar nu depăşeşte două salarii minime nete pe economie;
2. Extinderea Programului naţional de educaţie remedială de tip „Şcoală după şcoală” şi pentru învăţământul liceal, precum şi continuarea acestuia în timpul anului şcolar 2021-2022;
3. Autorităţile publice locale trebuie să fie capacitate şi monitorizate să organizeze programe de educaţie remedială/şcoli de vară/grădiniţe estivale în vara anului 2021, unde să poată participa orice elev, iar programul să fie facilitat de către profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, angajaţi în sistemul plata cu ora;
4. Organizarea, de către Ministerul Educaţiei şi cel al Finanţelor Publice, cu concursul sindicatelor din domeniul educaţiei, a unei campanii de informare care să aibă ca scop organizarea orelor de pregătire particulară în conformitate cu prevederile legale, inclusiv impozitarea acestora.
Măsuri pe termen mediu:
1. Pentru şcolile din mediul rural şi zonele insuficient deservite, trebuie implementat un sistem de mentorat între profesori: profesorii din mediul urban (care predau la colegiile naţionale, de exemplu) pot veni să faciliteze aceste cursuri de educaţie remedială în şcolile de la sate, iar profesorii de la sate pot avea acces la mentorat şi programe de formare continuă, organizate de către Casele Corpului Didactic;
2. Bugetară multianuală a programelor de educaţie remedială din fondurile europene – politica de coeziune, astfel încât să existe continuitate la nivel local şi naţional;
3. Organizarea, de către administraţiile publice locale, a unor programe speciale de educaţie remedială – short term, pe perioada vacanţei de vară, facilitate de profesori având rezultate excelente din punct de vedere academic, la nivelul comunităţii locale, între cele două sesiuni ale examenelor de Bacalaureat. Aceste sesiuni de pregătire au drept scop creşterea gradului de promovare a examenului de Bacalaureat în zonele insuficient deservite, cu concursul autorităţii publice locale;
4. Investiţii pentru dotarea centrelor de excelenţă de la nivel judeţean, inclusiv din perspectiva remunerării corespunzătoare a resursei umane, crearea unor parteneriate inovative pentru construcţia de huburi de excelenţă academică pentru cei mai dotaţi dintre elevi.
Măsuri pe termen lung
1. Se impune organizarea unor centre educaţionale în mediul rural şi în zonele insuficient deservite (pot fi utilizate spaţiile din unităţile de învăţământ care au fost închise sau care nu mai sunt utilizate din raţiuni demografice), care să fie finanţate de autorităţile publice locale, dezvoltate prin accesarea de proiecte cu finanţare externă, sub patronajul universităţilor din România, care să fie stimulate să participe la aceste programe prin fonduri suplimentare de la bugetul de stat;
2. Dezvoltarea unui sistem de creştere a capacităţii administrative a şcolilor, pentru ca acestea să furnizeze servicii de consiliere şi orientare vocaţională şi psihologică de calitate, în complementaritatea procesului educaţional. De asemenea, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională trebuie optimizate;
3. Se impune scăderea numărului de elevi dintr-o clasă, în special în cadrul unităţilor de învăţământ suprapopulate, în vederea asigurării unui proces educaţional calitativ. Anumite discipline (de exemplu, cele unde sunt necesare mai multe exerciţii aplicative – matematica, disciplină care este cea mai căutată pentru meditaţii) pot fi organizate în grupuri mai mici, pentru a facilita o mai bună interacţiune elev-profesor; acest proces poate fi aplicat atât în cadrul formal, cât şi în timpul desfăşurării programelor de educaţie remedială gestionate de către stat.
