Agitaţia şi aglomeraţia în care trăim, dorinţa de a realiza cât mai multe într-un timp cât mai scurt, diversele presiuni la care suntem expuşi zilnic reprezintă capcane care ne pot arunca în vârtejul denumit STRES.
Definiţia medicală spune că stresul este o reacţie de apărare a individului la agresiunile mediului. În cele mai multe cazuri, această reacţie este însoţită de stări cum ar fi: tensiune, constrângere, încordare, inadaptare, suprasolicitare etc. Stresul ne ducea la incapacitatea de a ne desfăşura în condiţii optime activităţile zilnice, inclusiv cele profesionale, până la apariţia unor boli precum: ulcer, cefalee, infertilitate, astenie, depresie sau boli cardiace. Ca să evităm aceste situaţii extreme, este necesar să cunoaştem cauzele şi metodele de prevenire şi tratare a stresului.
Ce determină apariţia stresul
Ambiţia sau frustrarea, precum şi, durerile provocate de anumite boli cronice, sunt unele dintre cele mai frecvente cauze ale stresului. Stări de stres sunt provocate şi de factori legaţi de modul de viaţă cum ar fi şomajul, pensionarea, moartea unui membru al familiei, activităţile profesionale epuizante etc.
Simptomele stresului
Dacă va confruntaţi cu cel puţin una dintre stările de mai jos, atunci înseamnă că riscaţi să cădeţi pradă stresului şi trebuie să luaţi măsuri ca să evitaţi instalarea acestei afecţiuni:
• Senzaţie de tensiune şi oboseală musculară
• Anxietate
• Nervozitate
• Depresie
• Tulburări de somn
• Dureri de cap
• Insomnie
• Oboseală excesivă
• Nelinişte
• Lipsa de energie
• Afecţiuni cardiace
• Scăderea capacităţii de concentrare
• Creşterea sau diminuarea poftei de mâncare
Sfaturi pentru prevenirea şi tratarea stresului:
Acordaţi o mai mare atenţie exerciţiilor fizice. Tristeţea, furia şi nervozitatea sunt stări care pot fi eliminate prin activitate fizică.
Un regim alimentar echilibrat vă ajută să faceţi faţă cu succes solicitărilor de peste zi.
Consumaţi alimente care reduc stresul, cum ar fi: ţelina, seminţe de floarea soarelui, varza, castraveţi, seminţe de susan, avocado.
Renunţaţi la consumul excesiv de cafea. Consumaţi, în schimb, ceaiuri de tei, busuioc sau levănţică şi beţi opt pahare de apă pe zi.
Încercaţi să vă respectaţi orele de somn. Este recomandat să dormiţi între 7 şi 9 ore în fiecare noapte. Odihna vă ajută să vă limpeziţi gândurile.
Acceptaţi compromisurile. Uneori, acestea sunt de preferat în locul unei discuţii în contradictoriu care pare să nu se mai sfârşească.
Faceţi exerciţii respiratorii.
Făceţi-vă timp pentru distracţie şi pentru micile plăceri ale vieţii, cum ar fi o plimbare prin parc sau o lectură plăcută.
Discutaţi cu prietenii despre problemele care va frământa. S-ar putea ca sfaturile lor să vă fie de folos.
Stabiliţi-vă propriile scopuri şi limite şi puneţi ordine în sarcinile pe care trebuie să le efectuaţi în timpul zilei.
Implicaţi-vă în diverse activităţi sociale, astfel încât singurătatea să nu vă copleşească.
Există şi stresul pozitiv
Cunoscut şi sub numele de eustres, stresul pozitiv este ca un condiment în viaţa noastră. Situaţiile tensionate care ne provoacă şi ne stimulează să fim mai buni şi să facem performanţă ne induc o stare de stres în sensul pozitiv al cuvântului. Acest fapt ne ajută să fim mai energici. În plus, psihologii sunt de părere că orice om are nevoie de un anumit grad de stres pentru a fi eficient în muncă. Atâta timp cat stresul pozitiv rămâne pe hotarul său şi nu trece graniţa către stresul negativ, el are efecte benefice asupra noastră.
Cristina Răscol
