Străinii vin în Gorj să înveţe hora şi sârba

164
Silviu CiuciumisDupă o experienţă încununată de succes, în urmă cu câţiva ani, coregraful Silviu Ciuciumiş, s-a reîntors recent în Gorj pentru a stabili o nouă vizită cu un grup de străini dornici să înveţe dansurile populare româneşti. Stabilit în Olanda din anul 1975, când după un turneu, ca membru al Ansamblului “Albatrosul”, al marinei, nu s-a mai întors în ţară, dl. Ciuciumiş se ocupă cu promovarea etnografiei şi folclorului românesc în Europa. Absolvent al Liceului economic şi al Şcolii Populare din Galaţi, a făcut parte din ansamblul amintit mai sus, după o continuă specializare în dansurile româneşti a predat mai mulţi ani la rând, la Academia de dans din Roterdam, la secţia folclor.

– Domnule Silviu Ciuciumiş, din nou în Gorj şi din acelaşi motiv – dansul popular!?
-Într-adevăr, am mai fost în Gorj cu un grup de 35 de turişti din Olanda, Germania, Elveţia, Austria, atunci când am avut o colaborare foarte bună cu domnul director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Ion Cepoi şi cu reprezentantul acestei instituţii coregraful Iulian Malea, cu care am şi organizat cursuri de dansuri şi întâlniri cu grupuri săteşti de dansuri folclorice autentice. Ca urmare a rezultatelor şi a impresiei excelente avute de persoanele cu care am venit atunci, aceeaşi oameni sau alţii care au aflat de aceste acţiuni şi-au exprimat dorinţa de a participa la astfel de excursii. Anul viitor intenţionez să organizez din nou în judeţul dumneavoastră o excursie de acest fel în luna octombrie, cu un grup de 25 -30 de persoane. Am venit acum în Târgu- Jiu pentru discuţii de principiu şi stabilirea programului.
Anul acesta a fost Tulcea şi Bucovina.
-Cum aţi ajuns la această iniţiativă lăudabilă cu rezo-nanţă, pe de-o parte turistică, dar în cea mai mare parte axată pe promovare culturală, a tradiţiilor noastre populare?
-În 1983 am înfiinţat în Olanda Fundaţia culturală „Doina”, care se ocupă cu promovarea etnografiei şi folclorului românesc, în Olanda, la început şi acum în Europa de Vest. În cadrul fundaţiei sunt organizate cursuri de dans popular. Mobilul acestei iniţiative l-a reprezentat pregătirea mea profesională, experienţa acumulată şi dragostea pentru dansul popular românesc. Printre acţiunile fundaţiei din fiecare an sunt prevăzute două excursii folclorice în ţară cu participare din toată Europa. Scopul principal este să învăţăm dansurile populare din zonă şi bineînţeles că, în deplasările pe care le facem, vizităm muzeele existente şi alte obiectivele turistice ale zonelor. De fiecare dată organizez excursiile în alt loc. Transilvania este mai greu accesibilă pentru că acolo sunt mai mult dansuri de perechi, în general zona de sud şi est a României este vizată. Au fost foarte apreciate dansurile gorjeneşti – „Şchioapa” de la Novaci, Hora şi Sârba fiind cele mai uşoare, mai accesibile. Dacă există cereri, în sensul că persoane îşi exprimă dorinţa pentru anumite zone din România, mai pot realiza în afara celor programate, încă două excursii, şi pot spune că am făcut foarte multe astfel de deplasări în ultimii ani.
Primul contact cu Gorjul a fost acum 4 ani când m-am hotărât să vin aici. Există în Olanda un compozitor, Costel Puşcoiu, care a lucrat cândva în acest judeţ, şi domnia sa mi-a dat referinţe despre persoanele de contact. Peste tot am lucrat cu Centrele de promovare şi conservare a culturii tradiţionale pentru că, pentru mine nu este numai interesant să vin şi să fac dansuri, asta o pot face şi în Olanda, ci este util să vin cu oamenii aici să înveţe şi să participe la astfel de dansuri împreună cu cei din partea locului, pe muzică autentică, să simtă în cadrul natural plăcerea pe care o oferă acest dans folcloric.
-În urma acestor excursii aveţi semnale pozitive de la cei care au fost în astfel de excursii?
-În fiecare an sunt persoane noi care vin şi, bineînţeles, altele care repetă aceste experienţe. Sunt oameni care au mers cu mine de fiecare dată, chiar şi de 40 de ori de-a lungul timpului. Specializarea mea de coregraf, în această parte a Europei, mă ajută foarte mult să am contactul direct cu oamenii interesaţi de acest domeniu, iar pe altă parte am cereri din partea celor care sunt impresionaţi de cele povestite de cei ce au fost mai înainte.
-Ce reprezintă dansul popular în contextul actual, din perspectiva experienţei dumneavoastră?
-Dansul folcloric este în continuă schimbare, acest lucru l-a făcut întotdeauna căutând să se adapteze noilor condiţii. La scară mare, dansul adevărat folcloric se cam pierde. Însă, prin aceste grupuri săteşti continuă să se păstreze, este adevărat cu o coregrafie puţin mai artificială, dar este bine că se păstrează. În Olanda, folclorul este de foarte multă vreme dispărut. Când am ajuns acolo, în urmă cu peste 20 de ani, a fost un proiect finanţat de Ministerul Olandez al Culturii pentru reconstituirea dansului popular olandez şi au revigorat puţin acest gen de artă populară, însă în mare parte din sate nu se mai dansează aşa ceva, excepţie făcând grupurile care mai participă pe la festivaluri. Altfel dansul folcloric olandez este total dispărut. Cu toate că folclorul autentic se pierde sau se modifică în alte părţi ale lumii, în România el reprezintă încă o bogăţie deosebită, într-o formă mai modernă, dar bazat pe elemente autentice. Eu sper să rămână aşa încă foarte mulţi ani, măcar în forma în care este acum.
Viorel SURDOIU

1 COMENTARIU

  1. Gorjeanule, privighetori din alte tari vor mai veni Doina sa ne asculte, vor fi insostite de spiritul dlui Silviu Ciucicumis, care in daata de 9 mai 2014 a plecat spre zari albastre ale eternitatii Luceafarului nostru.Fratele sau de cruce Stefan Crintea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here