STAREA DE ALERTĂ DE LA ,,GRAND STRATEGY” LA ,,URBAN RESILIENCE STRATEGY” ÎN CONTEXTUL COVID-19

2706

În contextul COVID-19, în care există prea multă incertitudine și puține soluții și măsuri de gestionare a crizelor urbane, merge ca nevoie alternativă, pentru asigurarea securității și rezilienței urbane, instituirea ,,stării de alertă”, având în vedere că, în perioada ,,stării de urgență” capacitatea de răspuns a ,,statelor-națiuni” s-a dovedit ineficientă prin transferul greoi al autorității ,,de la centru la nivel local” și, totodată, s-a observat un blocaj în găsirea unor mecanisme de gândire strategică pentru creșterea rezilienței urbane (,,urban resilience strategy”) și pentru securitatea și siguranța cetățeanului. Oare a venit momentul să ne întrebăm – ,,Pot orașele să salveze LUMEA?”. Se pare că era ,,Grand Strategy” își încheie istoria odată cu pandemia COVID-19, iar o nouă eră ,,urban resilience strategy” dă startul la ,,orașul-stat”, unde primarii primesc puteri sporite pentru asigurarea securității și rezilienței urbane, mai ales în ,,vecinătățile urbane militare”. Vă reamintim că, o primă ,,reconsiderare” a atribuțiilor primarului, caravanaurbana.ro a identificat-o la Sibiu, orașul gazdă a primului și singurului Comandament de 3 stele din S-E Europei, unde s-a acordat primul titlu de ,,primar NATO”, în contextul ,,Sibiu-Primul Oraș NATO”. Detalii suplimentare în ediția 2 din ,,Caravana Urbană TV”:
Era ,,Grand Strategy” a fost perfectă pentru libertatea și independența popoarelor și a națiunilor autonome, însă, în prezent ne aflăm într-o paradigmă de ,,interdependentă” majoră, acest lucru fiind vizibil inclusiv în gestionarea dificilă a pandemiei COVID-19 la nivel global. Astfel, ,,de-conectarea” prin ,,distanțare socială” și ,,re-conectarea” după noi principii de reziliență urbană, ar reprezenta o primă măsură de gestionare a crizelor urbane într-o ,,lume multipolară” predispusă din ce în ce mai mult la amenințări asimetrice și hibride. Ceea ce trebuie să-și amintească cetățeanul este că: ,,politica începe în cartier și în oraș,”, iar dacă trebuie să fim salvați în contextul pandemiei, ,,orașul trebuie să devină factorul schimbării” cu prioritate în fața statului-națiune.
Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm, în materie de politici publice, este de a descoperi sau a stabili acele instituții alternative capabile să gestioneze virusul COVID-19, într-o lume interdependentă, fără să ne lăsăm constrânși și controlați în cadrul statelor-națiune tradiționale și ,,limitați de vechea democrație” definită în parametrii ,,Grand Strategy”. În prezent, emerge o ,,nouă democrație”, unde decizia va reveni individului/cetățeanului și, implicit, va depinde de indicele de reziliență al comunităților urbane (reziliența comunitară), orașele devenind pilonii rezilienței naționale după principiul ,,de jos în sus”.Ceea ce dorim să nuanțăm este că, nu poate exista democrație și libertate individuală, atât timp cât ,,statele-națiuni” sunt rivale și există conflicte de orice natură, iar COVID-19 a anulat vechile conflicte și chiar a distras atenția de la ,,conflictele înghețate”. Deci, am putea interpreta ca, ceea ce a existat până acum, a fost o ,,falsă democrație” și că de abia acum începe ,,libertatea” de la nivel individual, orașul fiind cheia schimbării, având în vedere că peste 78% din populația lumii trăiește în mediul urban. A venit timpul să lăsăm orașele să facă ce nu au putut face statele-națiuni, iar probabilitatea ca din 15 Mai 2020 să se instituie ,,starea de alertă” în România nu face decât să faciliteze trecerea în era ,,urban resilience strategy”, având în vedere că, starea de alertă este impusă de Primar și aprobată de prefect, ea putând fi instituită doar la nivel local, în comparație cu starea de urgență, care poate fi națională sau locală, în România fiind decretată la nivel național în context COVID-19 (Conform procedurilor guvernamentale, noua stare – starea de alertă – se va declara în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 și în baza art.53 din Constituția României). Cel mai probabil, orașele în contextul instituirii ,,stării de alertă” vor interacționa ,,în rețea” ca ,,vecinătăți urbane” pentru întrajutorare în spirit colectiv de supraviețuire și, totodată, vor guverna prin cooperare voluntară și consens reciproc. Astfel, se va produce o schimbare de paradigmă, urmând ca și cei care locuiesc în mediul urban și cei din ,,vecinătatea ex-urbană” să participe local și să coopereze global pentru gestionarea pandemiei, rezultând acea decizie în participațiune care promite pragmatism în loc de politică, inovație în loc de ideologie și soluții alternative în locul suveranității, o altfel de bună-guvernantă locală: integrată, inteligentă și inovativă.
Noua formă de ,,asociere” în lupta contra pandemiei COVID-19 va fi la nivel local sub forma ,,participațiunii în rețea interurbană”, care este opusă ,,puterii” pe care o regăsim la nivel central. Dintr-odată vom fi atrași de comunicarea în rețea și vom renunța gradual la ,,setea de putere și control decizional”, abordare care a caracterizat mediile decizionale guvernamentale la nivel central.Astfel, în această nouă dimensiune, vor merge noi profile umane și, implicit, noi lideri locali, din rândul acelor ,,cetățeni ascendenți” a căror voce nu se făcea auzită în era ,,Grand Strategy”, fiind ,,blocați” pe anumite nivele de evoluție. Cel mai probabil, se va accentua și mai mult rolul societății civile și se vor anula ,,mandatele executive ale conducătorilor globali unitari”, lăsând loc celor care au capacitatea de reinventare și reconsiderare a vechilor paradigme de securitate socială și societală, dând startul la nivel urban, cel mai probabil, la o armată urbană (ex. NATO URBAN) și alte infrastructuri critice urbane care vor juca, cel mai probabil, rolul unor ,,departamente urbane de stat” într-o comunitate urbană multiculturală și cu problematici diverse, având în vedere că, fiecare ORAȘ este UNIC! Mai mult de atât, fiecare oraș are ,,nivelul său de guvernanță locală” ceea ce s-ar putea traduce prin capacitate de răspuns diferențiată în gestionarea ,,stării de alertă” în contextul pandemiei, urmând ca orașe mai puțin afectate să devină motoare pentru ,,relansarea economică” a celorlalte orașe afectate major. De asemenea, restricțiile în materie de libertăți și drepturi fundamentale la nivel de indivizi/cetățeni, s-ar putea aplica diferențiat de la oraș la oraș, în funcție de impactul pandemiei la nivel local, lăsând orașele reziliente să se dezvolte economic pentru a susține reziliența națională prin transfer de resurse economice în rețea, astfel aducând plus valoare pentru celelalte comunități afectate și, astfel, accentuându-se sentimentul solidarității urbane și implicit interacțiunea între cetățeni.Cel mai probabil, noi organizații internaționale vor emerge în noua eră ,,urban resilience strategy”, unde organizații ca ONU, NATO, UE etc se vor re-conceptualiza pe dimensiunea riscurilor și amenințărilor de la nivel urban (ex. viziunea NATO URBAN promovată de caravanaurbana.ro). În plus, vom asista la o reconfigurare pe mai multe paliere la nivel local, având în vedere că ,,rețelele urbane” sunt diversificate și cooperează inter-sistemic la nivel de infrastructuri critice urbane, orașele urmând să dovedească că pot face împreună lucruri pe care statele nu le-au putut face. Autorul Benjamin R Barber, în cartea ,,Dacă primarii ar conduce LUMEA” propunea într-un scenariu de evoluție chiar ideea înființării în viitorul apropiat a unui ,,Parlament al primarilor”, astfel, primarii urmând să devină ,,guvernatori globali” ceea ce ar atrage prin efect de domino ,,cetățeni fără granițe”, mai ales în perspectiva erei ,,5G”.Acum, revenind la scenariul instituirii ,,stării de alertă” pe teritoriul României, începând cu 15 mai 2020, considerăm că, pe lângă creșterea atribuțiilor primarilor în gestionarea pandemiei la nivel local, totodată, se va da posibilitatea orașelor să se constituie în ,,rețele de cooperare interurbane” și, astfel, economia națională va fi impactată, ceea ce s-ar traduce prin ,,reziliența națională”, totul desfășurându-se dincolo de regulile și regulamentele puterii centrale, însă, rămânând permanent în jurisdicția și suveranitatea organismelor politice locale.În concluzie, decizia de ,,relansare economică” trebuie să revină comunităților locale, companiilor și antreprenorilor, care să interacționeze în rețea interurbană prin cooperare permanentă cu administrația publică locală și dimensiunea militară, urmând ca primarii să aloce fonduri locale pentru mediul de afaceri afectat de pandemie și, totodată, să implementeze măsuri de ,,distanțare socială” adecvate și diferențiate, în funcție de impactul pandemiei la nivel local, pentru că în ultima instanță tot acolo vom ajunge: la responsabilitatea individuală și de grup.
N.B: Analiza corelată cu informații din volumul ,,Dacă primarii ar conduce lumea”, de Benjamin R. Barber, Editura Curtea Veche, și integrate într-o viziune strategică proprie în contextul COVID-19
ANALIZĂ realizată de către:
D-l Victor Aileni, Ex-Senator al României în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiză și planificare strategică al firmei MabeInvest LLC SUA/România. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militară de la Kogălniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor în Informații și Securitate Națională și oferă expertiză în securitate și reziliență urbană, politici și strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiză de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.
BEBE VIOREL IONICĂ, inginer specialist în automatizări și calculatoare, fost Secretar de Stat MCSI perioada: 2012- 2015, director Centrul de Calcul S.A. și Gorjeanul S.A.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here