Nu-nu, Andreea Paul nu este o nebună, este însă ca o închipuită dezordonată mintal, o plăsmuitoare înfumurată ce se imaginează, într-o anumită situaţie ce se defineşte prin evidente tulburări mentale. Am convingerea că doamna lector univ.dr. Andreea Paul nu realizează cât este de caraghioasă şi primitivă în toate câte le glăsuieşte şi aşterne pe hârtie. Această slujitoare a şcolii, politicii, gândului şi vorbei înţelepte şi-a pierdut uzul raţiunii ce deschide larg porţile adevărului. Gândirea acestei femei nu decantează, nu depistează necesarul, pierde din atenţie ceea ce este legic, peren şi substanţial.
Ştim zbuciumul deocheatei de a introduce după puterea minţii sale, oleacă atrofiată, iniţiativa legislativă a atât de necesarei „cote de gen”, care stipulează stabilirea anticipată a unui procent (obligatoriu, indiferent de orice alte criterii, femeie să fie) al sexului frumos „convingându-ne” cu afirmaţia schizofrenă: „Pe fetiţa mea am născut-o sâmbăta, adică în week-end, ca să nu pierd nicio zi de muncă”. Stupoare!!! După un timp de la această futilă comunicare, încercând să dreagă busuiocul, deputata de Ţara Oaşului a revenit cu o precizare ridicolă, de damblagiu bântuit de boala vacii nebune: „Aş vrea să clarific de la început un lucru, am născut luni, 12 iulie 2010”. Bravo stahanovisto!! Precizarea drăgălaşei dumneavoastre fiinţe ne luminează calea, spre bine şi spre frumos, bunăstare şi cuviinţă. Eşti bombastică, dragă tanti!! Bine că ai făcut aceste morale ajustări, altfel România ar fi nimerit, din nou în Guiness Book of World Records, cu o realizare unică şi insolită: naşterea unui copil de două ori, în două zile diferite: sâmbăta şi lunea. Cred că pentru realizarea acestei bravade Andreea a solicitat ajutorul lui Bica, Topoliceanu, Nuţa din Pleşcoi, Sânziana Buruiană, Mercedesa şi Omida, pricepute în ale neonatalogiei. Ar fi cazul ca tot natul românesc să-i mulţumească ţesătoarei vieţii, deputatei Andreea Paul, că a ales să se odihnească duminica, putea alege zi de post.
După experienţa şi mintea mea octogenară, atitudinea doamnei lector universitar- deputat n-ar trebui să constituie un subiect de dezbatere publică, ar putea fi, cel mult, un subiect de dezbatere medicală. Ştim, însă, că dânsa este aleasă în Parlamentul României, ba chiar este vicepreşedinte al noului PNL, fapt ce ar trebui să dea de gândit unor categorii sau grupuri de persoane doritoare să aducă sus, la borcanul fermecat, oameni cu mintea întreagă.
Prima ar putea fi cea întruchipată de electorat prin doamna, firavă mital, Andreea Paul, care nu numai că este acum deputat, dar a fost şi un membru marcant al guvernului BULĂ-Boc, fixând taxe şi impozite, amputând salarii şi pensii. Românii ştiu că multe din deciziile acelei guvernări au fost dictate nonşalant, fără remuşcări, de această parvenită stridentă şi fără considerente morale. Acest gând îmi produce frisoane, temeri, angoase. Nădăjduiesc că, la viitoarele alegeri, electoratul va merge la vot dis-de-dimineaţă şi numai după aceea la făgădău. Nu este un secret că în Ţara Oaşului se face o ţuică atât de bună încât atunci când o bei îţi pierzi măseaua de minte. Doamne-apără!! Citindu-l pe Cicero realizez cât de obtuză este logoreica Andreea Paul. Distinsul orator, politician şi filosof latin definea: „Omul cinstit este acela care este de folos altora cât poate, care nu face rău nimănui, în afară de legitima apărare.” Pe de altă parte ar putea fi gruparea sau categoria persoanelor care sprijină introducerea „cotei de gen”. Fac abstracţie de calitatea intrinsecă a acestei propuneri legislative şi totuşi – pledând şi eu pentru egalitatea de drepturi – nu pot să nu stipulez că orice lege ar trebui să beneficieze explicit şi implicit de „egalitatea de şanse”. Nu întâmplător Panait Moşoiu persuasiv cerea: „Desfiinţează-se toate privilegiile”. Ori, demersul lăuzei doamne care a născut (da sau ba?) în două zile ar putea avea un efect invers celui dorit. Dacă se vor petrece aşa evenimentele cum vrea Andreea Paul, atunci doamnele acestei ţări (şi, har Domnului, avem multe doamne care nu sunt nici de talia şi nici de ţinuta specialistei în taxele şi impozitele apreciate de BULĂ-Boc şi implementate la comanda dictatorului BĂSE) s-ar putea trezi că au o reprezentare în Parlament echivalentă cu cea a „minorităţilor, altele decât cea maghiară”, ba chiar mai mică. O a treia grupare sau colectivitate ar putea fi cea aleasă să conducă Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, unde doamna pop-corn este lector. Nu ştiu numărul de studenţi ai acestei instituţii academice de superioară instrucţie şi educaţie, mă gândesc însă că părinţii unor potenţiali studenţi s-ar putea interesa şi cine predă acolo. Şi dacă s-ar informa, oare ce şi-ar putea spune ei privind şcoala pe care o urmează copiii lor? Domnilor profesori aţi găsi cu cale ca fiul ori fiica dumneavoastră să aibă un asemenea cadru didactic ce nu este în toate minţile? Andreea Paul e confuză, isterică, convulsionată, spasmodică. Şcoala are nevoie de dascăli întregi la minte, apostoli în popor, oneşti, cu zel pentru binele comun şi conştiinţa curată. Vrerea mea este ca deputata care naşte acelaşi copil de sâmbătă până luni şi se dă lector universitar să nu pună sub fund imperativele spuse de I.Codru-Drăguşanu în faţa celor care trudesc ca învăţătura să lumineze: „Adevăratul învăţător e depărtat de tot interesul personal, de toată consideraţiunea proprie […], să aibă căldura părintească către învăţăceii săi, să-i considere ca pe nişte fii ai săi, să le fie adevărat părinte […], să fie viul exemplu de virtute, de moralitate, de modestie. Vai de învăţătorul care dă ocaziune de scandal, vai de învăţătorul fără conştiinţă, vai de învăţătorul mercenar! Ministerul învăţătorului e iremunerabil, e fără preţ. învăţătorul public e de necese locţiitorul statului şi locţiitorul părinţilor totdeodată. Datorinţele sale către stat sunt a forma cetăţeni virtuoşi, cu caracter, cu patriotism, cu inimă, cu cunoştinţe […]”. Am în vedere şi actualul ce-şi zice noul PNL – descendent al fuziunii vechiului PNL şi a vechiului PDL, aflat la cheremul lui Gorghiu şi V. Blaga – unde a ajuns şi ridicola lector universitar, pe treapta de vicepreşedinte. Aşa, ca şi cetăţean nepărtinitor şi lipsit de atitudini partizane, care pledează pentru egalitatea de şanse şi între partide, am convingerea că această formaţiune politică, datorită propriilor damblale, orgolii şi vanităţi se află într-un total dezavantaj tot umblând cu cioara vopsită spre a speria vulturii temerari. Cred că perspectiva de a nu se acoperi de ridicol şi derizorii şanse este reconsiderarea poziţiei pe care doamna Andreea Paul este cocoţată în partid. Această femeie nu are minte, este de o crasă mediocritate şi frivolitate, aspiraţiile ei spre „egalitatea de şanse” se conjugă cu ura şi învrăjbirea, ce n-au nimic comun cu liniştea şi împăcarea.
Prof. univ.dr. Grigore Drondoe
