Sorana Georgescu–Gorjan – 80, la ceas aniversar

723

Calendarul ne anunță că la 1 martie începe Primăvara și primii ghiocei e firesc să-și scoată firavele petale albe din zăpadă. Dar tot el ne anunță că la 1 martie e ziua de naștere a Doamnei brâncușiologiei, Sorana Georgescu-Gorjan, truditoare de-o viață la descifrarea operei sculptorului Constantin Brâncuși. Da, există și o astfel de știință, a brâncușiologiei, disciplină științifică rezervată acelor cercetători care și-au dedicat și își dedică, în continuare, activitatea lor de cercetare a operei și vieții lui Constantin Brâncuși. În România sunt cercetători care și-au dedicat aproape toată viața lui Brâncuși, prin cărțile ce le-au publicat despre viața și opera sculptorului. Dintre ei aș aminti, fără a face o scară valorică, pe prof.univ.dr. Ion Mocioi care iată, în acest an, a scos o carte deosebită, ce a lansat-o în data de 19 februarie, la Hobița, în ziua de naștere a sculptorului, în prezența a peste 80 de persoane, mulți împătimiți de Brâncuși, printre care Bojincă Moise, Cosmin Pigui, primarul comunei Peștișani, a istoricului Gh. Nichifor, vicepreședinte al C.J. Gorj, dar și a unei delegații din jud. Vâlcea. Cartea are cam 5 kilograme, ca greutate, dar ca valoare mii de tone, e tipărită în 5 limbi – română, engleză, franceză, germană, dar și gorjenească (a folosit mult perfectul simplu) este dedicată în exclusivitate operei brâncușiene, adică toate sculpturile, picturile și schițele făcute de artist, o muncă a d-lui Dr. Ion Mocioi de peste 30 de ani. Prof.dr. Zenovie Cârlugea tipărește de peste 10 ani revista Portal – MĂIASTRA, (așa este scris titulul revistei), dar a scos și cărțile ”Brâncuși – azi”, ”Constantin Brâncuși, orizonturi critice”, ”Brâncuși, studii și eseuri”, precum și volumul de versuri ”Lythiada”, dedicate operei sculpturale brâncușiene, nemaivorbind de sutele de articole și studii dedicate brâncușiologiei. Cercetătorul Dr. Sorin Lory-Buliga, modest ca o frezie și tăcut ca o lebădă, doctor în știința pietrelor rare, deci știința geologiei, și-a dat un doctorat și în brâncușiologie cu lucrarea ”Spirit și materie în viziunea unui artist – filosof : Constantin Brâncuși”, la Facultatea de filosofie a Universității București și a publicat cărțile: ”Brâncuși – religiozitate, filosofie și artă”, ”Simbolistică sacră în opera lui Constantin Brâncuși”( ambele lansate la Salonul cărții din Paris în anul 2008 și respectiv 2009), iar împreună cu maestrul epigramei Marin Dobreanu-Panduru și a germanistul Dumitru Dănău,(autorul cărții Piatra de hotar a lui Brâncuși) au publicat cartea ”Glume la Masa Tăcerii”. În anul 2017, împreună cu Adina Andrițoiu, o steluță din Constelația Brâncuși, au publicat cartea document ”Documente din Arhivele Naționale ale județelor Gorj și Dolj, cu privire la Ansamblul Sculptural Brâncușian, de la Târgu Jiu”. E nimerit și frumos să-l amintim și pe brâncușiologul Constantin Zărnescu care a tipărit în 6 ediții ”Aforismele și concepția lui Constantin Brâncuși despre artă”. Gorjeanul Vasile Vasiescu trudește și el de ani buni la găsirea Stelei Polare Brâncuși, tipărind mai multe reviste despre sculptor, aș aminti de revista ”Brâncuși” scoasă în luna martie 2013, la ceva ani după s-a făcut celebra comemorare, în data de 16 martie 2007, a sculptorului chiar la mormântul său din cimitirul Montparnasse, din Paris în prezența a 300 de oameni, majoritatea gorjeni. Este o revistă foarte rară, de colecție. Tot Vasile Vasiescu a tipărit și cartea ”după Brâncuși”, lansată în data de 16 martie 2009, la Mănăstirea Polovragi, cu ocazia comemorării sculptorului. Iată o carte care și aceasta ar fi bine să fie retipărită. Cercetătoarea Sorana Georgescu – Gorjan, este fiica inegalabilului inginer Ștefan Georgescu – Gorjan, care, cu profesionalism, a pus în aplicare gândirea artistică a lui Constantin Brâncuși la realizarea cele de-a Opta Minuni a Lumii, COLOANA INFINITĂ. Anul acesta, în data de 27 octombrie se împlinesc 80 de ani de la sădirea Ei pe pământ gorjenesc – românesc. Sărbătorita de astăzi, Sorana Georgescu – Gorjan, a publicat peste 65 de articole și studii dedicate cunoașterii operei brâncușiene, în diferite reviste de cultură, în volume colective, precum și în anumite cotidiene, majoritatea în ziarul Gorjeanul. Printre cărțile publicate se remarcă ”Istoria Coloanei Infinite”, ”Urcând Coloana Infinită” și ”Așa grăit-a Brâncuși” apărute cu mulți ani în urmă. De atunci nu s-a mai retipărit niciuna, deși iubitorii de Brâncuși le-ar dori. Nu-i posibil ca în nicio librărie din România și mai ales în cele din Gorj să nu se găsească permanent cărți despre viața și opera sculptorului. Se nasc noi generații de oameni doritori de a cunoaște Steaua Polară Brâncuși, vin turiști de pe alte meridiane și ar dori, cum e și firesc, să plece cu un album sau cu o carte despre opera și viața sculptorului. Întreb – dar oare voi primi vreun răspuns? – cine ar fi obligat să se ocupe de această lipsă de informație despre cel mai mare sculptor al omenirii, românul Constantin Brâncuși? Am citit cartea ”Oameni care au schimbat lumea”, scrisă de Rodney Castleden (! ?, adică un necunoscut) și tradusă în limba română de Mihaela Văcariu (care n-are nicio vină) la ed. Meteor Press, anul 2011, în care sunt trecuți mulți mai mari, dar și mai mărunți oameni care, consideră autorul, au făcut ceva aparte pentru omenire. Din cei 181 de oameni trecuți în carte, cu succinte biografii și cu ceea ce au făcut ei mai aparte, nu apare niciun ROMÂN. Domnule, dar nici unul!? Nici Aurel Vlaicu, nici Henri Coandă, nici doctorul Nicolae Paulescu, dar cum Doamne!, nici Constantin Brâncuși? Cu ce-i mai prejos Brâncuși, față de Pablo Picasso care apare în carte!? Cei care prin știința și cercetările lor au pus roua și sudoarea muncii la temelia acestei opere, COLOANA INFINITĂ, merită toată prețuirea noastră, iar cei care se ocupă de învățământul gorjenesc și conduc destinele materiale și spirituale ale Țării lui Brâncuși, Gorjul, au obligația să facă mai mult pentru cunoașterea, de către elevi și studenți, a vieții și operei lui Constantin Brâncuși, mai ales că există Hotărârea nr. 18 din 1994, a Consiliului Județean Gorj ca să se predea în toate școlile din Gorj, începând cu clasa a V-a, până în clasa a XII-a, la orele de dirigenție, o oră Brâncuși. La mulți ani sănătoși stimată doamnă Sorana Georgescu – Gorjan!
Prof. Ștefan Stăiculescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here