În această perioadă tulbure în toată lumea, nu doar în România, procentual, Gorjul se confruntă cu o rată a şomajului de 8,9%. Asta-i o veste deocamdată bună sau numai bunicică, dacă ne raportăm la restul ţării. Cum vremea concediilor plătite continuă şi pentru bugetarii gorjeni, iar nu-i rău. Grijulii nevoie mare cu fiecare bănuţ de la buget, guvernanţii se văd obligaţi să aleagă o formulă hibridă de genul şomajului tehnic.
Cam cum au făcut-o la noi, în Gorj, ba ARTEGO SA – care şi-a trimis câte două săptămâni, prin rotaţie, personalul în concediu neplătit –, ori chiar bugetarii de la SNLO. Iată cum practica celor două firme gorjeneşti, una privată şi cealaltă de stat, a devenit un model de urmat pentru Guvernul Emil Boc şi ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea. Deci, deocamdată, nimic nou sub soare.
Se afirma, de către necunoscători, că FMI ne va oferi posibilitatea de a folosi banii din tranşa a doua pentru finanţarea deficitului bugetar. Situaţia nu este chiar aşa, iar FMI nu şi-a schimbat modul de lucru. Executivul Emil Boc se află în faţa imposibilităţii de a plăti, în curând, pensiile şi salariile. Şi după cum se ştie, cine dă banii face şi regulile jocului. C-aşa-i în capitalismul sălbatic pe care-l trăim. Un capitalism, cinic, de criză.
Spre a economisi bănuţii, pe bună dreptate, guvernanţii au ales măsurile necesare pe timp de criză. Orele suplimentare se vor plăti cu niscaiva timp liber în plus. Iar toţi bugetarii vor avea parte de un concediu neplătit, echivalentul a zece zile, în perioada septembrie-noiembrie. Plus unele concedieri în masă care vor afecta aproximativ 150.000 de bugetari. Sunt măsuri necesare, luate de guvern, pentru acoperirea unei părţi a deficitului bugetar. „Liberele” forţate se vor aplica tuturor bugetarilor. În felul acesta, economia realizată va însemna circa 0,3% din PIB, adică 1,5 miliarde lei.
Vestea cea mai proastă pentru bugetari este conţinută în intenţiile Guvernului de a reduce drastic cheltuielile cu personalul, până la jumătatea anului viitor, cu peste 300 de miliarde de lei, adică 0,66% din PIB, ceea ce va însemna un număr destul de mare. Apogeul crizei se va resimţi la noi, în România, în această toamnă. Cu banii de la FMI, tranşa a doua, n-ar fi exclus ca economia reală să-şi revină. Iar creşterea, adică revenirea la nivelul anilor anteriori să fie perceptibilă din 2010. Ceea ce ne dorim cu toţii.
Ion Predoşanu
