Șofranul – aurul roșu al gastronomiei

538

2 – Cultura

Înainte de a descrie cultura șofranului se cuvine să completăm panoplia faptelor bune ale acestuia. Așadar șofranul și-a mai dovedit eficacitatea și în tratarea cancerului de gură, sân, urechi, stomac, col uterin, a tumorilor de ficat, sau ca tinctură a rănilor de col sau a celor uterine. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea Agenda medicinală americană preciza că în doze mici șofranul „înviorează spiritul”. În Spania, la Mancha, ultima duminică a lunii octombrie este dedicată serbării de încheiere a culesului șofranului când apar Don Quijote și Sancho Panza în costume de epocă și se alege o Dulcinee ca regină a serbării. Șofranul se mai folosește la condimentarea pâinii, a sosurilor sau a supelor de pește sau în compunerea preparatelor antirid. Șofranul are un puternic efect antimicrobian, antibacterian, antiseptic, antibiotic, protector al ADN contra mutațiilor induse, reduce efectele secundare ale chimiterapiei și mai are un puternic efect antiviral contra HIV și luptă bine cu holera, febra tifoidă, difteria, colita sau boala Crohn. Șofranul combate viermii intestinali, previne flatulența și fiert în lapte combate răceala și durerile din corp. Totodată este un tonic general și purifică sângele, previne anemia, astmul, sinuzita, inflamația articulațiilor, scleroza multiplă sau osteoporoza. Este eficace și în bolile cardiovasculare căci scade presiunea arterială, și îndulcește starea de tuse și piept congestionat.
Stigmatele florilor de șofran se mai folosesc și în cosmetică la fabricarea de parfumuri, unguente sau ca afrodisiac. Pus în mâncare la începutul pregătirii ei îi imprimă mai ales culoare, iar adăugat la sfârșit îi imprimă mai ales aromă. În gastronomie șofranul se folosește infuzat în apă rece în prealabil și apoi se adaugă în mâncare. Datorită conținutului încrocin și crocetin favorizează memoria și învățarea, protejează sistemul nervos central de stres oxidativ, de Alzheimer și Parkinson, iar prin conținutul de 5-hidroxitrptofan stimulează fluxul sanguin spre creier, produce serotonina care ameliorează starea de spirit, elimină depresia și anxietatea. Șofranul îmbunătățește și circulația sângelui în tubul digestiv calmând aciditatea și colicele gastro-intestinale, are rol anticonvulsiv. Antioxidanții din șofran reduc colesterolul și trigliceridele, iar crocetina reduce conținutul de lipoproteine din sânge, elimină plăcile arteriale prevenind astfel ateroscleroza. Fierul din șofran stimulează formarea hemoglobinei și producerea globulelor roșii, iar șofranul în amestec cu lapte și lemn dulce ( altă plantă medicinală ) aplicat pe porțiunile fără păr combate alopecia ( chelia ) și stimulează creșterea părului. Șofranul intervine în menținerea unei vieți sexual sănătoase prin combaterea disfuncțiilor sexuale, a ejaculării precoce sau în combaterea impotenței. La femeile suferinde de PMS ( sindrom premenstrual ) șofranul calmează crampele premenstruale, scade nivelul de cortizol, stres și crește nivelul de estrogeni. Prin conținutul de carotenoizi șofranul protejează organismul contra bolilor bătrâneții ca degenerescența musculară, cataracta și reglează nivelul acizilor grași din celulele ochilor. Masarea gingiilor cu șofran ajută la întărirea acestora, reduce durerile și inflamațiile sau umflăturile din gură și de pe limbă. Ca precauții să amintim că depășind doza de 2 gr / zi pot apărea reacții de uscăciune a gurii, anxietate, amețeli, somnolență, greață, dureri de cap. La persoanele cu tulburări bipolare poate declanșa tulbuări de dispoziție, mânie. De aceea este interzis consumul de șofran de către persoanele cu tulburări bipolare sau de gravide.
Cât privește cultivarea șofranului trebuie spus că este o plantă erbacee de altitudine, rezistentă la ger, puțin pretențioasă la condițiile de sol. În climat secetos frunzele nu se usucă în mai – iunie cum ar fi normal, ci continuă să vegeteze până toamna târziu. Se înmulțește prin rizomi ( cormi ) asemănători cu cei de usturoi care se recoltează prin despărțirea de tufa mamă în iulie – august și se plantează imediat la adâncime de 10 – 30 cm și o densitate de cca 35.000 plante / ha. De regulă distanța între rânduri trebuie să fie de 70 – 80 cm, iar cea pe rând de 35 – 40 cm. Materialul săditor trebuie să fie sănătos, întreg și mai bătrân de un an căci bulbii ( cromii ) mai tineri produc mai puține flori. În mod normal un bulb trebuie să producă peste 10 flori. Plantația se menține 5 – 10 ani și revine după aceeași perioadă pe acel teren. Cele mai bune plante premergătoare sunt leguminoasele anuale și cerealele păioase. Restul tehnologiei este cel specific tuturor culturilor prășitoare cu excepția recoltatului care se face exclusiv manual prin ruperea stigmatelor florilor deschise, pe vreme senină, de predilecție dimineața și seara. Materialul obținut se usucă imediat pe cale naturală, comună tuturor plantelor aromatice și medicinale sau în curent de aer la 40 – 600 C, iar stocarea se face în pungi de hârtie sau sub formă de pudră obținută prin măcinare. Cultura de șofran trebuie menținută permanent curată de buruieni și evitat stresul hidric. Excesul de apă poate provoca putrezirea rădăcinilor. Șofranul poate fi cultivat și în ghivece sau jardiniere dare trebuie ținut iarna afară pentru a parcurge stadiul de iarovizare. De la cultura de șofran se poate valorifica pe lângă stigmate ( șofranul ) și bulbii ( cromii ) al căror preț este acum de 2 – 7 lei / buc, cu atât mai ridicat cu cât aceștia sunt mai în vârstă. La noi în țară sunt foarte puțini cultivatori de șofran deși o tânără din arad a obținut în primul an de producție și cu o tehnologie rudimentară 40 gr filamente de pe 200 mp pe care i-a comercializat prin intermediul fermierului italian de la care a achiziționat materialul săditor 700 bulbi pentru care a plătit 560 Euro, incluzând aici și transportul. De fapt costul cel mare îl reprezintă materialul săditor și manopera pentru recoltat. Nu se pot folosi îngrășăminte chimice sau substanțe fitofarmaceutice, cultura având caracter ecologic. Cum ar fi ca printr-o tehnologie adecvată de pe un hectar de șofran să se recolteze 10 kg filamente uscate, bașca bulbii ca material săditor ?.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here